25 – Tupe

O afioga paia ia a le Atua Silisiliese.
Matou te lē fiafia i upu a tagata.
Mo soʻo se tasi e alofa i le Atua... o le mea lenei ua fetalai mai ai le Atua e uiga i: Tupe.

Top 3 Fuaiupu Sili Ona Taua

MATAIO, 6:19-21

Aua tou te tolo‘a‘i oa mo outou i le lalolagi, o i ai le mogamoga ma le ele e faaumatia ai; o i ai foi tagata gaoi e eli atu, ma gaoi ai. A ia outou tolo‘a‘i oa mo outou i le lagi, e le o i ai se mogamoga, po o se ele e faaumatia ai; e le o i ai foi tagata gaoi e eli atu, ma gaoi ai. Auā o le mea ua i ai lo outou oa, e i ai atoa foi ma o outou loto.

I. TIMOTEO, 6:6-10

A o le amio Atua ma le loto mălie, o le oloa tele lava lea. Auā tatou te lei au mai lava se mea e tasi i le lalolagi, ua mautinoa foi tatou te le mafai ona ave ese ai o se mea. Afai ua maua e i tatou o mea e aai ai ma mea e oofu ai, ia gata ai o tatou manao. A o e manao i le fia mauoa, e maua i latou i le faaosoosoga, ma le mailei, ma tu‘inanau e tele e valea ai ma leaga ai, o mea ia e goto ai tagata i le fanoga ma le malaia. Auā o le manao i tupe, o le pogai lea o mea leaga uma lava; ua mananao tele i ai nisi, ona sese ai lava lea o i latou i le upu o le faatuatua, ua tu‘ia ai ua ati i latou e i latou i puapuaga e tele.

MAREKO, 10:23-27

Ona silasila solo lea o Iesu, ua fetalai atu i ona soo, E matuā faigata ona sao atu o e mauoa i le malo o le Atua. Ona ofo ai lea o le au soo i lana fetalaiga. A ua toe tali atu Iesu ia te i latou, ua faapea atu, La‘u fanau e, e matuā faitaga i e faatuatua i le oa ona sao atu i le malo o le Atua. E faigofie i le kamela ona ui atu i le pu o le au, a e faigata i le mauoa ona sao i le malo o le Atua. Ona latou matuā taufaiofo ai lea, ua latou felafolafoai foi, ua faapea, Afai o lea, o ai se tasi e mafai ona faaolaina? A ua silasila atu Iesu ia te i latou, ua faapea atu, E le mafaia e tagata, na o le Atua; auā e mafaia mea uma e le Atua.

Fuaiupu Taitasi I le Faasologa Canonical – 384 fuaitau

KENESE, 4:3-5

Ua oo ina atoa o aso, ona avatu ai lea e Kaino o le fua o le fanua o le taulaga ia Ieova. A o Apelu, ua ia avatu foi ‘uluai tama a lona lafu, o e pepeti ai lava. Ua silasila mai Ieova ia Apelu, atoa ma lana taulaga; a e peitai o Kaino ma lana taulaga, ua ia le silasila i ai. Ona ita tele ai lea o Kaino, ua faaūū lava ona mata.

KENESE, 13:2

Ua mauoa tele lava Aperamo i manu, ma ario, ma auro.

KENESE, 13:6

Ua le mafai lava ona la mau faatasi i le nuu, auā sa tele lava a laua mea, ua le mafai ai ona la mau faatasi.

KENESE, 14:20

ia faafetaia foi le Atua silisili ese, o le na tuuina mai ou fili i ou lima. Ua foai atu foi e Aperamo ia te ia o mea e sefulu a‘i o mea uma.

KENESE, 24:35

Ua faamanuia tele lava e Ieova lo‘u matai; ua mamalu lava o ia; ua foaiina foi e ia ia te ia o lafu mamoe, ma lafu povi, ma ario, ma auro, ma auauna tane, ma auauna fafine, ma kamela atoa ma asini.

KENESE, 24:53

Ona au mai lea e le auauna o teuga ario, ma teuga auro, atoa ma ofu, ma avatu ia Repeka; ua ia foai atu foi i lona tuagane ma lona tinā o oloa tāua.

KENESE, 26:12-14

Ona luluina lea e Isaako o saito i lea nuu, na maua ai foi le taiselau i fua i lea tausaga; na faamanuia foi e Ieova ia te ia. Ua tagata ola lenei tagata, ua tupu pea lava, ua atili ai ua oo ina matuā tagata ola lava ia; auā sa ia te ia lafu mamoe, ma lafu povi, ma auauna e toatele; na mataua foi Filisitia ia te ia.

KENESE, 28:22

o lenei maa foi, ua ou faatuina ma faailoga, e fai lea ma fale o le Atua; o mea uma foi e te foai mai ia te au ou te avatu lava ia te oe mea e sefulu a‘i.

KENESE, 41:49

E tele lava saito na faaputuina e Iosefa pei o le oneone i le sami, ua iu ina tuua o le faitau, auā ua le masino lava.

KENESE, 41:56-57

Ua i ai foi le oge i le nuu uma, ona tālai ai lea e Iosefa o mea uma na faaputuina ai saito, ma na faatau atu i tagata Aikupito; sa velavela foi le oge i le nuu o Aikupito. Ua o mai foi nuu uma i Aikupito e faatau saito ia Iosefa; auā sa velavela le oge i nuu uma lava.

KENESE, 47:12

Ua fagaina foi e Iosefa lona tamā, ma ona uso, ma le aiga atoa uma o lona tamā i le mea e ‘ai ua oo lava i o latou tama iti.

KENESE, 47:13-21

Sa leai foi sina mea e ‘ai i le nuu atoa, auā ua matuā velavela le oge, ua lailoa foi le nuu o Aikupito ma le nuu o Kanana ona o le oge. Ona faapotopotoina lea e Iosefa o tupe uma lava na maua i le nuu o Aikupito ma le nuu o Kanana mo le saito na faatauina e i latou; ua ave foi e Iosefa o tupe i le fale o Farao. Ua uma foi tupe i le nuu o Aikupito ma le nuu o Kanana, ona o ane lea o Aikupito uma ia Iosefa, ua faapea mai, Ia e au mai ia te i matou ni mea e ‘ai. Ai lava a matou oti i ou luma, auā ua uma tupe. Ona fai atu lea o Iosefa, Ina au mai ia a outou manu, ou te faatauina a outou manu i mea e ‘ai mā outou, pe afai ua uma tupe. Ona latou avane lea a latou manu ia Iosefa; ona avatu lea e Iosefa ia te i latou o mea e ‘ai e faatau a‘i solofanua, ma lafu mamoe, ma lafu povi, atoa ma asini; na ia fagaina foi i latou i lea tausaga o le totogi lea o a latou lafu uma. Ua mavae foi lea tausaga, ona o ane lea o i latou ia te ia i lona lua o tausaga, ma latou fai mai ia te ia, Matou te le nanā i lo matou alii, ua uma tupe; o i lo matou alii foi a matou lafu manu; ua le toe lava sina mea ia i matou i luma o lo matou alii, ua na o matou tino ma o matou fanua. Ai lava a matou oti i ou luma, o i matou lava, a e tuufua lo matou fanua. Ia e faatauina atu i matou ma lo matou fanua i mea e ‘ai, ona fai lea o i matou ma auauna a Farao, o i matou ma lo matou fanua; ma ia e foaiina mai ni mea e toto ina ia ola i matou, ne‘i oti i matou a e le āina le fanua. Ona faatauina lea e Iosefa le fanua uma lava o Aikupito mo Farao; auā na faatauina atu e Aikupito e taitoatasi ma lona fanua; auā sa manumalo le oge ia i latou; i le ua avea le fanua mo Farao. O le nuu foi na aumaia i latou e ia i aai, e gata mai i le tasi tuaoi o Aikupito e oo atu lava i le tasi tuaoi.

ESOTO 3:22

a e taitasi le fafine ma ole atu i le o tuaoi ma ia, ma le o nofo i lona fale, i mea ario, ma mea auro, ma ofu, tou te faaofu a‘i i outou atalii ma outou afafine, tou te faamativaina ai Aikupito.

ESOTO 16:4-5

Ona fetalai mai lea o Ieova ia Mose, Faauta, ou te faatotōina ifo le mea e ‘ai mai le lagi mā outou, e o atu foi le nuu ma latou faaputuina, o le aso ma ana mea e tusa ai; ina ia ou tofotofo ai ia te i latou, pe latou te savavali i la‘u tulafono pe leai. A oo foi i le aso ono, latou te sauni le mea e au mai ai, e tailua mea i mea e faaputu ai i lea aso ma lea aso.

ESOTO 16:19-20

Ona fai atu lea o Mose ia i latou, Aua ne‘i tuu e se tagata sina toe mea i le taeao. A e lei faalogo i latou ia Mose, ua tuu e nisi tagata toe mea i le taeao, i le ua tupu ai ilo, ua elosia; ona ita ai lea o Mose ia te i latou.

ESOTO 20:15

Aua e te gaoi.

ESOTO 20:17

Aua e te manao i le fale o lē lua te tuaoi, aua e te manao i le avā a lē lua te tuaoi, po o lana auauna tane, po o lana auauna fafine, po o lana povi, po o lana asini, po o se tasi mea a lē lua te tuaoi.

ESOTO 20:23

aua tou te faia atua ario e faaopoopo mai ia te au, aua foi ne‘i faia atua auro mo outou.

ESOTO 21:16

O se gaoi foi i se tagata, ma faatauina o ia, po ua iloa o ia o loo ia te ia, ia fasiotia lava o ia.

ESOTO 22:7-8

Pe afai e tuuina atu e se tagata ni tupe po o oloa i le la te tuaoi, na te tausia, a e gaoia nai le fale o lea tagata; a iloa le na gaoi, ia totogi atu lava e ia ia tailua. Afai e le iloa le gaoi ae alu ane le matai o le fale i faamasino, ina ia iloa po ua tago atu o ia i le oloa a lē la te tuaoi.

ESOTO 22:25

Pe afai e te avatu tupe i se tagata mativa o lo‘u nuu lua te felatai; aua e te tagi ia te ia i se totogi faasili; aua foi e te fai atu ai ia te ia i se totogi faasili.

ESOTO 25:2

Ia e fai atu i le fanauga a Isaraelu, ia latou au mai le taulaga ia te au, e taitasi le tagata ma le mea ua manatu fua i ai i lona loto, tou te talia mai ai le taulaga ia te au.

ESOTO 35:5

Ina fai ia e outou se taulaga ia Ieova, e taitoatasi o lē manatu i ai i lona loto, ia au mai e ia le taulaga ia Ieova, o le auro, ma le ario, ma le ‘apa memea,

ESOTO 35:22

Ua latou o mai, o tane atoa ma fafine; o i latou uma lava o e na manatu i ai o latou loto, ua latou aumaia o mama, ma mama o taliga, ma mama o lima, ma asoa auro, ma mea auro uma, e taitoatasi uma lava o e na fai taulaga, ua fai ai le taulaga auro ia Ieova.

ESOTO 36:5-7

Ua latou fai mai ia Mose, ua faapea mai, Ua tele lava mea ua au mai e le nuu e sauni ai le galuega na poloai mai ai Ieova ia faia, o le a totoe. Ona poloai lea o Mose, ia latou faasalalauina le upu i le togālauapi, o loo faapea, Soia le toe faia e se tane po o se fafine se galuega mo le taulaga i le malumalu. Ona vaoia lea o le nuu, ua le toe au mai ai; auā o mea ua faia ua lava ia i galuega uma e fai ai, e totoe lava.

LEVITIKO 6:2-3

Afai e agasala se tasi, ma soli tulafono a Ieova, ma pelopelo atu i lē la te tuaoi i se mea sa tuuina atu ia te ia e tausi, po o se feagaiga, po o se mea ua faoa, po ua na faasaua i lē la te tuaoi, po ua maua se mea sa le iloa, ma faafiti ai, ua tauto pepelo ai; a faia e se tagata se isi mea o ia mea uma, ua agasala ai.

LEVITIKO 19:9-11

A outou selesele foi i le seleselegāsaito i o outou fanua, aua e te selesele uma ou pito fanua, aua foi e te ao ni saito ua pauu i lau seleselega. Aua e te foi faalua e tau vine o i lou tovine, aua foi e te faaputu le fua ua totoe i lou tovine; a ia tuu ai mo e matitiva ma tagata ese; o a‘u o Ieova lo outou Atua. Aua tou te gaoi, aua foi tou te faa‘ole‘ole, aua foi tou te pelopelo le tasi i le tasi.

LEVITIKO 19:13

Aua e te faasaua i lē lua te tuaoi, pe faoa ana mea; aua ne‘i tuu pea ia te oe seia taeao o le taui o le ua faia lau galuega.

LEVITIKO 19:35-36

Aua tou te faia se mea le tonu i le faamasinoga, i le fua faaloloa, po o le fua faatautau, po o le fua faaofuofu. Ia ia te outou le fua faatautau ua tatau, o maa e tatau, o le efa e tatau, ma le sinu e tatau; o a‘u o Ieova lo outou Atua, na ou au mai ia te outou nai le nuu o Aikupito.

LEVITIKO 23:22

A outou selesele foi le seleselegāsaito i o outou fanua, aua le faauma ou pito fanua pe a e selesele i ai; aua foi e te ao ni fua ua pauu i lau seleselega, a ia tuu mo e matitiva ma le tagata ese; o a‘u o Ieova lo outou Atua.

LEVITIKO 25:3-5

E ono tausaga e te lulu ai saito i lou fanua, e ono tausaga e te teuteu ai lou tovine, ma faaputu ai ona fua. A o le fitu o tausaga e fai ma sapati lea e mapu ai le laueleele, o le sapati ia Ieova; aua e te lulu ai ni saito i lou fanua, aua foi e te teuteu ai lou tovine. O mea e tutupu fua nai lau seleselegāsaito, aua e te seleseleina, aua foi e te tau ni fua o lou vine ua le teua; o le tausaga lea e mapu ai le laueleele.

LEVITIKO 25:8-12

Ia e faitauina tausaga faasapati e fitu, e fitu ni fitu o tausaga; o le atoatoa foi o tausaga faasapati e fitu, e fagafulu ma le iva ia tausaga. Ona ili ai lea o le pu ma le leo tele i le aso e sefulu o le fituga masina, i le aso o le togiola, ia outou ili ai le pu i lo outou nuu uma lava. Ia outou faasaina le tausaga e limagafulu, ma tala‘i ai le saolotoga i lo outou nuu i e nonofo ai uma lava; e fai lea ma iupeli ia te outou, ma ia outou toe foi atu taitoatasi i lona lava fanua, ia outou toe foi atu foi taitoatasi i lona lava aiga. O le tausaga e limagafulu e fai lea ma iupeli ia te outou; aua tou te lulu ai ni saito, pe selesele ai mea e tutupu fua, pe tau ai ni fua o lou vine ua le teua. Auā o le iupeli lea; e paia lava ia te outou; o mea e tutupu ai i le fanua ia outou aai ai.

LEVITIKO 25:35

Afai foi ua oo ina mativa lou uso, ua na le toe lavā se mea; ona e fesoasoani ai lea ia te ia; e ui lava o ia le tagata ese ma le āumau; ina ia nofo lava o ia faatasi ma oe.

LEVITIKO 25:36-37

Aua e te talia mai ia te ia se totogi, po o se mea e faasili; a ia e mata‘u i lou Atua; ina ia nofo lava lou uso faatasi ma oe. Aua e te avatu ia te ia au tupe e maua ai ni ona tupu; aua foi e te avatu ia te ia au mea e ‘ai ina ia toe maua mai se mea e faasili.

LEVITIKO 27:30

O mea uma foi e sefulu a‘i mea i le fanua, o saito e luluina i le fanua, po o fua o laau, o mea ia a Ieova; ua paia lava ia Ieova.

NUMERA 18:20-21

Ua fetalai mai foi Ieova ia Arona, E te le maua se tofi i o latou laueleele; e leai foi sou fanua ia te i latou; o a‘u lava o lou fanua, ma lou tofi i le fanauga a Isaraelu. Faauta foi, ua ou foaiina atu i le fanauga a Levi o lona sefulu o mea uma o i Isaraelu e fai ma tofi ona o la latou galuega latou te auauna ai, o le galuega lea o le fale fetafai o le faapotopotoga.

NUMERA 18:25-29

Ua fetalai mai foi Ieova ia Mose, ua faapea mai, Ia e fai atu foi i sa Levī, ia faapea atu ia te i latou, Pe a outou talia nai le fanauga a Isaraelu o lona sefulu o mea ua foaiina e a‘u ia te outou mai ia te i latou, e fai mo outou tofi, ona outou au mai ai lea ai ia mea o lona sefulu nai le sefulu e fai ma taulaga sii ia Ieova. E ta‘ua foi ia te outou la outou taulaga sii, e peiseai o le saito ai le mea e soli ai saito, e peiseai foi o le tumu o le mea e soli ai vine. E faapea ona aumaia e outou foi se taulaga sii ia Ieova ai lona sefulu uma i mea tou te maua mai le fanauga a Isaraelu; tou te avatua foi ai ia mea ia Arona le ositaulaga le taulaga sii ia Ieova. E aumaia e outou ia Ieova o taulaga sii uma i mea uma ua foaiina mai ia te outou; o mea uma o i ai e sili ona lelei, o le mea paia o i ai.

NUMERA 27:4-11

Pe tineia i se a le igoa o lo matou tamā i lona aiga, ina ua leai sona atalii? Ina au mai ia ia te i matou so matou fanua faatasi ma le au uso o lo matou tamā. Ona avatu ai lea e Mose o la latou upu i luma o Ieova. Ona fetalai mai ai lea o Ieova ia Mose, ua faapea mai, E tonu le upu a afafine o Selofeata; e te avatu lava ia te i latou so latou lava tofi faatasi ma le au uso o lo latou tamā; e te tuuina atu ia te i latou le tofi o lo latou tamā. Ia e fai atu foi i le fanauga a Isaraelu, ia faapea atu, Afai e oti se tagata, a e leai sona atalii, ona outou tuuina atu ai lea o lona tofi i lona afafine. Afai foi e leai sona afafine, ona outou tuuina atu ai lea o lona tofi i ona uso. Afai foi e leai ni ona uso, ona outou tuuina atu ai lea o lona tofi i uso o lona tamā. Afai foi e leai ni uso o lona tamā, ona outou tuuina atu ai lea o lona tofi i se tasi o lona aiga o le ua aupito mai ia te ia i lona aiga, e fai foi mona. E fai foi lena mea ma tulafono e faatonu a‘i i le fanauga a Isaraelu, e pei ona poloai mai ai o Ieova ia Mose.

NUMERA 31:50

o le mea lea ua matou au mai ai le taulaga ia Ieova, o mea na maua taitasi a tagata, o teuga auro, ma filifili auro, ma taulima, ma mama, ma mama o taliga, ma asoa auro, e fai a‘i se togiola mo i matou i luma o Ieova.

NUMERA 36:9

E le feaveaiina foi le tofi i lea itu aiga ma lea itu aiga; a e taitasi le tagata o itu aiga o le fanauga a Isaraelu ma nofo mau i lona lava tofi.

TEUTERONOME, 5:19

Aua foi e te gaoi.

TEUTERONOME, 5:21

Aua foi e te manao i le avā a le lua te tuaoi, aua foi e te manao i le fale o le lua te tuaoi, o lona fanua, po o lana auauna tane, po o lana auauna fafine, o lana povi, po o lana asini, po o se tasi mea a le lua te tuaoi.

TEUTERONOME, 8:9

O le nuu e te ‘ai ai i mea e ‘ai ma le le oge lava, e te le mativa ai i se mea e tasi; o le nuu o uamea ona maa, o ona mauga foi e te eli ai le ‘apa memea.

TEUTERONOME, 8:12-18

ne‘i e ‘ai, ma e ma‘ona, ma e faia fale lelei, ma nofo ai; e tupu tele foi lau lafu povi ma lau lafu mamoe, e faateleina foi au ario ma au auro, e faateleina foi au mea uma; ona faamaualugaina ai lea o lou loto, ma e faagalogalo ia Ieova lou Atua o le na aumaia oe nai le nuu o Aikupito, o le mea sa nofo pologa ai; o le na ta‘ita‘i ia te oe i le vao e tele ma le matautia, e i ai gata uogo ma akarava, o le nuu naumati foi, e le o i ai se vai, a ua faapunaina e ia le vai mo oe nai le papa alā; na ia fafaga ia te oe i le manai i le vao, o le mea na le iloa e ou tamā, ina ia na faatigaina oe, ina ia na tofotofo foi ia te oe, e faamanuia ia te oe i ou tausaga amuli; ne‘i e faapea ifo i lou loto, O lo‘u malosi ma le malosi o lo‘u lima ua ou maua mai ai lenei oloa. A ia e manatu ia Ieova lou Atua, auā o ia na te avatua ia te oe le malosi e maua mai ai oloa, ina ia faatumauina ai e ia lana feagaiga na ia tauto ai i ou tamā, pei ona fai i le aso nei.

TEUTERONOME, 10:17-18

Auā o Ieova lo outou Atua o le Atua o atua ia, o le Alii o alii, o le Atua silisili, e mamana o ia ma le matautia, o le na te le faailogaina tagata, e le talia foi e ia se taui; o le na te faamasinoina mo le ua mātuaoti ma le fafine ua oti lana tane; o le alofa atu i le tagata ese, ua avatu ai ia te ia le mea e ‘ai atoa ma ofu.

TEUTERONOME, 12:6

Ia outou ave i ai a outou taulaga mu, ma a outou taulaga, ma le mea e sefulu a‘i a outou mea, ma taulaga sii a o outou lima, ma mea ua outou tauto ai, ma a outou taulaga tou te loto ina fai, atoa ma uluai tama a outou povi ma a outou mamoe.

TEUTERONOME, 12:11

O le mea foi e filifilia e Ieova lo outou Atua e tuu ai lona suafa, o le mea lea tou te ave i ai mea uma lava ou te fai atu ai ia te outou; o a outou taulaga mu, ma a outou taulaga, ma mea e sefulu a‘i a outou mea, ma taulaga sii a o outou lima, ma mea uma e sili ua outou tauto ai, ua outou tauto ai ia Ieova;

TEUTERONOME, 12:17

E te le ‘ai lava i au aai o mea e sefulu a‘i lau saito, ma lau uaina, ma lau suāuu, po o uluai tama a au povi, ma au mamoe, ma au mea uma ua e tauto ai, ua e tauto ai lava, ma au taulaga e te loto ina fai, ma taulaga sii a lou lima;

TEUTERONOME, 14:22-23

Ia e matuā avatua le mea e sefulu a‘i i mea uma e maua i au fua, e tutupu i le fanua i lea tausaga ma lea tausaga. O le mea foi e filifilia e ia e tuu ai lona suafa e te ‘ai ai i luma o Ieova lou Atua le mea e sefulu a‘i lau saito, ma lau uaina, ma lau suāuu, ma uluai tama a au povi ma au mamoe; ina ia a‘oa‘oina ai oe ia mata‘u ia Ieova lou Atua i aso uma lava.

TEUTERONOME, 15:1-3

A oo i le tausaga e fitu e te fai ai se faasaolotoga. O le uiga foi o le faasaolotoga lenei; e taitasi le tagata e avatu mea ua aitalafu mai ai lē la te tuaoi na te tuu fua atu i ai; aua ne‘i faau atu o ia, ia toe au mai e lē la te tuaoi, po o lona uso; auā e ta‘ua lea o le faasaolotoga a Ieova. O se tagata ese e te faau i ai, a o lau mea ua i lou uso e te tuu fua atu i ai;

TEUTERONOME, 15:6

Auā ua faamanuia oe e Ieova lou Atua, e pei ona ia fetalai mai ai ia te oe; e te avatu foi mea i nuu e tele, a e te le nono atu; e te pule foi i nuu e tele, a e le pule mai i latou ia te oe.

TEUTERONOME, 15:7-8

Afai e ia te oe se tagata mativa o sou uso o i ai i se tasi o au aai i lou nuu ua foaiina mai e Ieova lou Atua ia te oe, aua ne‘i e faamaaa atu lou loto, pe uu mau lou lima i lou uso mativa; a ia e matuā faamafola atu lou lima ia te ia, ma e matuā avatu lava i ai o mea ia tusa ma lona mativa, ua mativa ai o ia.

TEUTERONOME, 15:9-11

Ia oe, ne‘i ai se upu i lou loto leaga, o loo faapea ifo, Ua lata mai lona fitu o tausaga, o le tausaga o le faasaolotoga lea; ona e mataoge lea i lou uso mativa, ma e le avatu ia te ia sina mea, ona valaau ai lea o ia ia Ieova ona o oe, ona fai ai lea ia te oe ma agasala. E te matuā avatu lava ia te ia, aua foi le avatu ia te ia ma le tiga o lou loto; auā ona o lenei mea o faamanuia ai oe e Ieova lou Atua i au galuega uma, ma mea uma lava e tago i ai ou lima. Auā o le aunoa ona i ai i le nuu o le tagata mativa; o le mea lea ou te fai atu ai ia te oe, o loo faapea atu, Ia e matuā faamafola atu lou lima i lou uso, i le ua tigaina, ma le ua mativa e ia te oe i lou nuu.

TEUTERONOME, 16:10

Ona e fai ai lea o le tausamiga o vaiasosa ia Ieova lou Atua, o le taulaga e te loto ina fai, e te avatua, e pei ona faamanuia oe e Ieova lou Atua;

TEUTERONOME, 16:17

E taitasi le tagata e tusa ma mea ua ia te ia, e tusa ma le manuia ua foaiina mai e Ieova lou Atua ia te oe.

TEUTERONOME, 17:17

Aua foi ne‘i faatoateleina e ia o avā māna, ne‘i liliueseina ai lona loto; aua foi ne‘i faateleina naua e ia o ario ma auro mo ia.

TEUTERONOME, 18:2

E leai foi sona tofi faatasi ma ona uso; o Ieova o lona tofi o ia, e pei ona fetalai mai ai o ia ia te ia.

TEUTERONOME, 19:14

Aua e te sii le tuaoi o lē lua te tuaoi, o le tuaoi sa faia e na mua i lou fanua o le a fai mou tofi i le nuu e foaiina e Ieova lou Atua ia te oe e fai mou.

TEUTERONOME, 23:19-20

Aua ne‘i e avatu i lou uso se mea e totogi faasili mai ai; o le totogi faasili mai i ario, po o le totogi faasili mai i mea e ‘ai, po o le totogi faasili mai i nisi mea uma e totogi faasili mai ai; e te avatu mea e totogi faasili mai ai i le tagata ese; a o lou uso, aua e te avatu i ai ni mea e totogi faasili mai ai; ina ia faamanuia mai ai Ieova lou Atua ia te oe i mea uma lava e te faia i ou lima, i le nuu e te alu i ai e fai mou.

TEUTERONOME, 24:7

Afai ua maua se tagata ua gaoi i se tasi o ona uso o le fanauga a Isaraelu, ma fai o ia ma pologa, pe faatauina atu o ia; ia oti lea tagata gaoi; ona e tuueseina ai lea o le leaga ia te oe.

TEUTERONOME, 24:21

A ē tau i fua o lau tovine, aua e te foi faalua e tau mai ai; a ia tuu ai mo le tagata ese, ma le ua āumatuā, ma le fafine ua oti lana tane.

TEUTERONOME, 26:9-11

ua faaoo mai foi e ia ia i tatou i lenei mea, ma ua foai mai ia te i tatou lenei nuu, o le nuu o tafe ai le sua susu ma le meli; o lenei foi, Ieova e, faauta mai, ua ou aumaia le faapolopolo o fua o le laueleele, ua e foaiina mai ia te au. Ona e tuuina atu ai lea i luma o Ieova lou Atua, e te ifo atu foi i luma o Ieova lou Atua; ia e olioli foi i mea lelei uma lava ua foaiina mai e Ieova lou Atua ia te oe ma lou aiga, o oe, ma lo sa Levī, ma le tagata ese o ia te oe.

TEUTERONOME, 26:12-13

Pe a uma ona avatu e oe o mea uma e sefulu a‘i au mea ua maua mai i lona tolu o tausaga, o le tausaga lea e avatu ai mea e sefulu a‘i, ma ua e avatua i lo sa Levī, ma le tagata ese, ma le ua āumatuā, ma le fafine ua oti lana tane, latou te aai ai ma latou maoona ai i au aai; ona e fai atu lea i luma o Ieova lou Atua, Ua ou aumaia mea paia nai lo‘u fale, ua ou avatua foi i lo sa Levī, ma le tagata ese, ma le ua āumatuā, ma le fafine ua oti lana tane, e tusa ma au poloaiga uma lava ua e poloai mai ai ia te au; ua ou le tuumavaega i au poloaiga, ua le galo foi ia te au;

TEUTERONOME, 28:11-12

E faateleina e Ieova o mea lelei ia te oe, o lau fanau, ma fanau a au manu vaefa, ma le fua o lou laueleele, i le laueleele na tauto ai Ieova i ou tamā na te foaiina mai ia te oe. E tatala mai e Ieova lana tuugāoloa lelei mā oe, o le lagi lea, e foaiina mai ai o le ua i lou nuu i ona po e tatau ai, a faamanuia ai foi mea uma e te faia i ou lima; e te avatu mea i nuu e tele, a ē te le nonō atu.

IOSUA, 6:19

A o le ario uma, ma le auro, ma ipu ‘apa memea, ma uamea, e faasaina lava mo Ieova, e avatua i le mea e teu ai oa a Ieova.

IOSUA, 13:33

A ua le avatu e Mose se tofi i le itu aiga o sa Levī; o Ieova le Atua o Isaraelu o ia lo latou tofi, e pei ona fetalai mai ai o ia ia te i latou.

I. SAMUELU, 2:7-8

O Ieova na te faamativaina, ma faatamaoaigaina; o ia na te faamaulaloina, ma faamaualugaina; na te faatulaiina le tagatālautele nai le eleele, na te faaeaina foi le tagata mativa nai le faatăfuna, ia nofo faatasi ma alii, ia fai foi mo latou tofi le nofoālii mamalu; auā o loo ia Ieova faavae o le lalolagi, ua na faaee ai le atu laulau.

II. SAMUELU, 12:1-6

Ua auina Natano e Ieova ia Tavita, ona alu atu lea o ia ia te ia, ua faapea atu i ai, O tagata e toalua sa i le tasi aai, e mauoa le tasi, a e mativa le tasi. Sa i le mauoa o mamoe ma povi e tele lava. A e leai se mea a le mativa, ua na o le tamai mamoe fafine itiiti e tasi, na ia faatau, ma faasaoina, ua tupu faatasi ma i latou ma lana fanau; o si ana fāsi mea na ‘ai ai, o lana ipu na inu ai, sa taoto foi i lona fatafata, ua pei se afafine lava ia te ia. Na alu ane le tagata alu malaga i le mauoa; na ia le mafaia ona ave sana mamoe, po o sana povi, e sauni mā le malaga ua alu atu ia te ia; a ua ave le tamai mamoe a le tagata mativa, ua sauni ai ma le tagata ua alu atu ia te ia. Ona matuā tupu ai lea o le ita o Tavita i lea tagata; ua fetalai mai o ia ia Natano, O loo soifua Ieova, e oti lava le tagata ua na faia lea mea; a o le tamai mamoe, na te taui atu lea i mamoe e fa, ina ua na faia lena mea, ma ua le alofa.

II. SAMUELU, 24:24-25

Ona fai atu lea o le tupu ia Aruna, Aua lava; ou te faatau mai pea ia te oe i le tau; ou te le fai taulaga ia Ieova lo‘u Atua i taulaga maua fua. Ona faatau mai lea e Tavita le mea e soli ai saito, atoa ma povi i sekeli ario e limagafulu. Ona faia lea e Tavita i lea mea o le fata faitaulaga ia Ieova; ua fai ai taulaga mu ma taulaga faafetai. Ona faafofoga lea o Ieova i le tatalo mo le nuu, ma na taofia le faamai ia Isaraelu.

I TUPU, 6:21-22

Ua ufitia e Solomona i totonu o le fale i le auro lelei; ua puipui foi e ia i maea auro i luma o le mea e fetalai mai ai, ua ia ufitia ai foi i le auro. Ua ufitia e ia o le fale uma i le auro, ua oo ina atoaina le fale uma; ua ia ufiufi foi i le auro le fata faitaulaga sa lata ane i le mea e fetalai mai ai.

I TUPU, 6:30

Ua na ufitia foi le lotofale i le auro i tua atoa ma luma.

I TUPU, 7:48-50

Ua faia e Solomona o mea uma o le fale o Ieova; o le fata faitaulaga auro; ma le laulau auro ua i ona luga le areto e laulauina i luma; ma tuugālamepa auro lelei, e lima i le itu taumatau e lima foi i le itu tauagavale, i luma o le mea e fetalai mai ai; ma fua, ma lamepa, ma iofi, o auro ia; o tanoa foi, ma selelamepa, ma ipu, ma ipu e asu a‘i, ma salefu, o auro lelei ia; o faamau auro e feafeai mo puipui o le fale aupito i tua, o le mea e sili ona paia lea; atoa ma puipui o le fale, o le malumalu lea.

I TUPU, 10:14

O le fua o le mamafa o auro na aumaia ia Solomona i tausaga taitasi, o taleni o auro e ono selau ma le onogafulu ma le ono;

I TUPU, 10:21-23

O ipu inu uma a le tupu o Solomona o auro ia, ma ipu uma o le fale o le vao o Lepanona o auro lelei ia; e leai ni ipu ario; ua ta‘ufaatauvaaina lava ario i ona po o Solomona. Auā sa i ai i le tupu o vaa Tasesa i tai, faatasi ma vaa o Hiramo; na foi faatasi i tausaga e tolu o vaa Tasesa, ma au mai ai auro, ma ario, ma nifo o elefane, ma kofi, ma tuki. Na silisili le tupu o Solomona i tupu uma o le lalolagi i le mauoa ma le poto.

I TUPU, 17:11-16

Ua alu o ia e au mai ai, ona toe valaau ai lea o ia ia te ia, ua faapea atu, Se‘i e au mai i lou lima se fāsi areto ma‘u. Ona tali mai lea o ia, O loo soifua Ieova lou Atua, e leai se potoi areto ia te au; ua na o le luutaga o falaoa i le kate, ma sina suāuu itiiti i le fagu; faauta, ua ou fai nei ni fafie se lua, ina ia ou alu, ma ou tunu ai mā maua ma si a‘u tama tane, ma te aai ai, ona ma oti lea. Ona fai atu lea o Elia ia te ia, Aua e te fefe; alu ia, ina e faia le mea na e fai mai ai; a e muamua ona e fai se potoi areto itiiti ma‘u, ma au mai ai ia te au; e mulimuli ane ona e faia lea mā oulua ma lau tama tane. Auā ua faapea ona fetalai mai o Ieova le Atua o Isaraelu, E le uma le kate falaoa, e le faaitiitia le suāuu i le fagu, seia oo i le aso e foaiina mai ai e Ieova le ua i le laueleele. Ona alu lea o ia, ua ia faia e tusa ma le upu a Elia; ua latou aai ai, o ia, ma Elia, ma lona aiga, ua tele aso. Sa le uma le falaoa i le kate, sa le faaitiitia foi le suāuu i le fagu, e tusa ma le afioga a Ieova na fai atu ai Elia.

II TUPU, 4:2-7

Ona fai atu lea o Elisaia ia te ia, Se a ea se mea ou te faia ia te oe? Ina ta‘u mai ia ia te au, pe se a se mea o ia te oe i le fale? Ona tali mai ai lea o ia, E leai se mea a lau auauna fafine o i lo‘u fale, ua na o le fagu suāuu lava. Ona fai atu ai lea o ia, Ina alu ia, ia e no ipu i tuā i tagata uma ua lata mai ia te oe, o ipu le susua, aua le itiiti. A ē ulufale ane, ia e pupuni le faitotoa i ou tua ma tua o au tama, i le e liligi atu i na ipu uma, ma tuu ese le ua tumu. Ona alu ane ai lea o ia, ua tapuni le faitotoa i ona tua ma tua o ana tama; ona la au mai ai lea o ipu ia te ia, ona liligi atu ai lea e ia. Ua tutumu ipu, ona fai atu lea o ia i lana tama, Ia toe au mai se isi ipu ia te a‘u; ona fai mai ai lea o ia ia te ia, E leai se toe ipu. Ona utu ai lea o le suāuu. Ona alu ai lea o ia, ua ta‘u atu i le tagata o le Atua. Ona fai mai ai lea o ia ia te ia, Alu ia, ina faatau atu le suāuu, i le e taui atu i le tagata ua outou aitalafu ai; a o mea ua totoe ia ola ai oe ma au tama.

II TUPU, 18:15-16

Ona avatu ai lea e Esekia o ario uma na i ai i le fale o Ieova, ma mea e teu ai oloa i le fale o le tupu. O ona po ia na fofoe ese ai e Esekia o auro sa i puipui o le malumalu o Ieova, atoa ma pou na ufiufi i le auro e Esekia le tupu o Iuta, ua na avatu ai i le tupu o Asuria.

II TUPU, 24:13-14

Ua ia ave ese ai foi oloa uma lava na le fale o Ieova, ma oloa uma na i le fale o le tupu; na ia vavaeeseina foi mea auro uma na faia e Solomona le tupu o Isaraelu i le malumalu o Ieova, pei ona fetalai mai ai o Ieova. Ua ia faatāfeaina foi Ierusalema uma, o alii uma foi, atoa ma e totoa uma, ua sefulu afe o e na faatāfeaina; o tufuga uma foi, atoa ma e galulue i uamea, e lei toe se tasi, na o tagata matitiva lava o le nuu.

I. NOFOAIGA A TUPU, 4:10

Ua valaau atu Iapesa i le Atua o Isaraelu, ua faapea atu, E, fia manuia a‘u ia te oe ma faalauteleina lo‘u laueleele, ia ia te au foi lou aao, ma ia e leoleo mai ia te au ai le leaga, ina ne‘i tigaina a‘u. Na avatu e le Atua ia te ia le mea na ia faatoga atu ai.

I. NOFOAIGA A TUPU, 12:40

O i latou foi ua vava lalata ma i latou, ua oo ia Isakara, ma Sepulona, ma Nafatali, ua latou au mai ai areto i luga o asini, ma kamela, ma falata, ma povi, o mea e ‘ai o falaoa, ma potopotogā mati, ma fui fui vine mago, ma le uaina, ma le suāuu, ma povi, ma mamoe e matuā tele; auā sa i ai le fiafia i Isaraelu.

I. NOFOAIGA A TUPU, 22:14

Faauta foi, ua saunia e a‘u ma lo‘u tiga, mo le fale o Ieova o taleni o auro e selau o afe, ma taleni o ario e afe o afe, ma ‘apa memea ma uamea e le fuatia ina ua tele lava; ua ou saunia foi laau ma maa; e te faaopoopo i ai foi.

I. NOFOAIGA A TUPU, 29:2-3

Ua saunia e a‘u ma lo‘u malosi atoa mo le fale o lo‘u Atua, o le auro e fai a‘i mea auro, ma le ario e fai a‘i mea ario, ma apa memea e fai a‘i mea ‘apa memea, ma uamea e fai a‘i mea uamea, ma laau e fai a‘i mea laau, ma maa soama, ma maa e faavaa ai, o maa fepulafi ma lanu eseese, ma maa tāua uma, atoa ma maa sesa e tele lava. O lea foi, ua ou fiafia i le fale o lo‘u Atua, o le mea lea ua ou avatu ai mo le fale o lo‘u Atua o la‘u lava oloa, o auro ma ario, e faaopoopo i mea uma na saunia e a‘u mo le fale paia,

I. NOFOAIGA A TUPU, 29:7-9

Ua avatua foi mo le galuega o le fale o le Atua, o auro e lima gaafe o taleni ma le sefulu o afe o tareki, ma ario e sefulu afe o taleni, ma ‘apa memea e sefulu ma le valu o afe o taleni, ma uamea e selau afe o taleni. O i latou na i ai maa tāua ua tuuina atu i le oloa o le fale o Ieova, i le lima o Ikieli le sa Keresonā. Ona fiafia lava lea o le nuu, auā na foai ma le loto, auā na latou foai ma le fiafia ma le loto atoatoa ia Ieova. Ua fiafia foi Tavita le tupu ma le fiafia tele lava.

I. NOFOAIGA A TUPU, 29:12

Mai ia te oe le oloa ma le mamalu, o oe e te pule i mea uma lava; o i ai foi i lou aao le mamana ma le malosi, o ia te oe foi e faateleina ma faamalosia tagata uma lava.

I. NOFOAIGA A TUPU, 29:14

A o ai ea a‘u nei? O ai ea foi lo‘u nuu, ina ua matou mafaia ona fai taulaga ma le loto faapenei? Auā mai ia te oe mea uma lava; o au mea foi ua matou foaiina atu ai ia te oe.

I. NOFOAIGA A TUPU, 29:16

Ieova e, lo matou Atua, o le oloa uma nei ua saunia e i matou e fai a‘i se fale mo oe, mo lou suafa paia, e mai ia te oe ia, o au mea uma foi ia.

II. NOFOAIGA A TUPU, 1:11-12

Ona faapea mai ai lea o le Atua ia Solomona, Ua i ai i lou loto lenei mea, ua e le ole mai i oloa, po o le tamaoaiga, po o le mamalu, pe ia oti e ua ita mai ia te oe, ua e le ole mai foi i le ola tulu‘i; a ua e ole mai i le poto ma le atamai mo oe, ina ia e mafai ona faamasinoina lo‘u nuu, ua ou tofia ai oe ma tupu; o le mea lea ua foaiina atu ai ia te oe le poto ma le atamai; ou te foaiina atu foi ia te oe le oloa, ma le tamaoaiga, ma le mamalu, e lei faapea ona i ai i tupu na muamua ia te oe, e le faapea foi i ni e mulimuli ia te oe.

II. NOFOAIGA A TUPU, 1:15

Ua faateleina e le tupu o ario ma auro i Ierusalema e pei o maa; ua ia faateleina foi o arasi e pei o sukamoru ua i le fanua maulalo.

II. NOFOAIGA A TUPU, 31:4-5

Ua ia fai atu foi i le nuu o e ua nonofo i Ierusalema ia au mai le vaega o mea mā le au faitaulaga ma sa Levī, ina ia faamalosia i latou i le tulafono a Ieova. Ua oo atu le poloaiga, ona au mai ai lea o mea e tele e le fanauga a Isaraelu, o le faapolopolo o saito, ma uaina, ma suāuu, ma meli, ma le fua uma o le laueleele; o mea foi e sefulu a‘i mea uma na latou aumaia e tele lava.

NEEMIA, 5:1-13

Sa tele le alalaga o le nuu ma a latou avā i o latou uso o sa Iuta. Auā sa i ai o e ua faapea mai, O matou atalii, ma o matou afafine, ua matou toatele; o le mea lea ua matou avae ai saito, ia matou aai, ma ola ai. Sa i ai foi nisi o e na faapea mai, Ua tuufaafaatau e i matou o matou fanua, ma o matou tovine, ma o matou fale, e maua ai saito, auā o le oge. Sa i ai foi nisi o e na fai mai, Ua matou aitalafu tupe e fai ma taulaga i le tupu, ua tuufaafaatau ai o matou fanua ma o matou tovine. A o lenei, e tusa o matou tino ma tino o matou uso, e tusa a matou fanau ma a latou fanau; faauta foi, ua matou faapologa i o matou atalii ma o matou afafine a fai ma pologa; o loo nofo pologa nei lava nisi o matou afafine; matou te le mafaia ona toe faatau mai ia te i latou; auā o matou fanua ma o matou tovine ua fai mo tagata ese. Ona ou matuā ita lava lea ina ua ou faalogo i lo latou alaga, ma ia upu. Ona ou filifili ifo ai lea i lo‘u loto, ma ou finau atu i alii ma faipule, ma ou faapea atu ia te i latou, Ua outou talia taui faasili taitoatasi i lona uso. Ona ou tala‘iina lea o le faapotopotoga tele ona o i latou. Ona ou fai atu lea ia te i latou, Ua matou faatauina mai o tatou uso o sa Iutā, sa faatauina atu i nuu ese, e tusa ma mea na ia te i matou; a o outou tou te faatauina atu ea o outou uso? pe faatauina mai ea o i latou ia te i tatou? Ona latou faalologo lea, ua le mau tali lava. Ua ou fai atu foi, E le tatau le mea ua outou faia; tou te le savavali ea ma le mata‘u i lo tatou Atua ona o le faaluma mai o nuu ese ua ita mai ia te i tatou? O a‘u foi, ma o‘u uso, ma a‘u auauna, matou te mafaia ona fai faafaatau ia te i latou o tupe, ma saito; se‘i tatou tuu ia lena taui faasili. Se‘i outou toe tuu atu ia ia te i latou i lenei lava aso o latou fanua, o latou tovine, o latou toolive, ma o latou fale, ma le taitasi i selau tupe, ma le saito, ma le uaina, ma le uu, ua outou fai faafaatau ia te i latou. Ona fai mai lea o i latou, Matou te toe tuuina atu lava, matou te le toe saili atu se mea ia te i latou; e pei ona e fetalai mai, e faapea ona matou faia. Ona ou valaau atu lea i le au faitaulaga, ma ou fai atu ia tauto i latou, ia latou fai e tusa ma lenei upu. Ua ou lulu foi le fatafata o lo‘u ofu, ma ou fai atu, Ia faapea ona luluina e le Atua tagata uma o e le faataunuuina lenei upu, ai lona fale ma lana galuega, ia faapea lava ona luluina ma faamativaina o ia. Ona fai mai lea o le faapotopotoga uma, Amene; ma latou vivii atu ia Ieova. Ua fai foi e le nuu e tusa ma lenei upu.

NEEMIA, 10:34-39

Na faia foi e i matou le vili e faitaulaga, ma sa Levī, ma le nuu, i taulaga o fafie, e au mai ai i le fale o lo tatou Atua, e āu i aiga o tatou tamā, i aso ua tofia i lea tausaga ma lea tausaga, e mu ai i le fata faitaulaga o Ieova lo tatou Atua e pei ona tusia i le tulafono; e au mai foi le faapolopolo o lo tatou laueleele, ma le faapolopolo o fua uma o laau uma, i lea tausaga ma lea tausaga, i le fale o Ieova; o ulumatua foi o tatou atalii, ma a tatou manu, e pei ona tusia i le tulafono, o le muai fanau o a tatou povi ma a tatou mamoe, e au mai ai i le fale o lo tatou Atua, i faitaulaga o loo auauna i le fale o lo tatou Atua; ia tatou au mai foi le faapolopolo a tatou palugāfalaoa, ma a tatou taulaga, ma fua o laau uma, o uaina, ma suāuu, i faitaulaga, i potu o le fale o lo tatou Atua; ma mea e sefulu a‘i fua o lo tatou laueleele i sa Levī, ia ia te i latou o sa Levī lava o mea e sefulu a‘i i aai uma tatou te galulue ai. E i ai foi le faitaulaga o le fanauga a Arona i sa Levī, pe a talia e sa Levī o mea e sefulu a‘i mea; e au mai foi e sa Levī o mea e sefulu a‘i le sefulu o mea i le fale o lo tatou Atua, i potu o le fale oloa. Auā e au mai e le fanauga a Isaraelu ma le fanauga a Levī, o taulaga o le saito, o le uaina, ma le suāuu, i potu o i ai mea a le malumalu, ma faitaulaga o e auauna, ma leoleo faitotoa, ma e ua pepese; tatou te le tuua lava le fale o lo tatou Atua.

NEEMIA, 13:5

na ia saunia foi mo ia o le potu tele, na latou tuu ai anamua o taulaga i mea e ‘ai, o le pulu lipano, ma ipu, ma mea e sefulu a‘i le saito, o uaina, ma le suāuu, na poloaiina e avatu i sa Levī, ma e pepese, ma le au leoleo faitotoa, ma taulaga i faitaulaga.

NEEMIA, 13:12

Ona au mai lea e Iuta uma o mea e sefulu a‘i le saito ma le uaina ma le suāuu i fale e teu ai mea.

IOPU, 1:3-4

Sa ia te ia foi manu o mamoe e fitu afe, ma kamela e tolu afe, ma povi e tasi le afe, ma asini fafine e lima selau, atoa ma auauna e toatele lava; sa sili foi lenei tagata i tagata uma lava i sasae. Sa feoai ona atalii ma faia le tausamiga i o latou fale, e taitoatasi ma lona aso; sa latou aami foi i o latou tuafāfine e toatolu, ina ia latou aai ma feinu faatasi ma i latou.

IOPU, 1:21

Ua fai atu foi o ia, Na ou sau lē lavalavā mai le manava o lo‘u tinā, o le a ou foi atu i ai ua le lavalavā; na foaiina mai e Ieova, ua aveeseina foi e Ieova; ia faamanuina le suafa o Ieova.

IOPU, 20:15

Na ia foloina le oloa, a e toe puai mai ai, e faateaina ai e le Atua i lona manava.

IOPU, 20:19

Auā ua ia faasauaina ma tuulafoaiina e ua matitiva; ua ia faoa le fale na ia le faia;

IOPU, 21:13

E faauma o latou aso o manuia, e pei o le emo o le mata ona o ifo o i latou i le tuugamau.

IOPU, 22:6-7

Auā ua e talia fua lava mai ou uso le mea tuu faafaatau; ua e to ese foi ofu o e matitiva. Ua e le avatua le vai i le ua lailoa ia inu ai; ua e le avatua foi le mea e ‘ai i le ua fia ‘ai.

IOPU, 22:25

E avea foi Le e ona le malosi uma lava ma au auro, ma faulaigāario ma oe.

IOPU, 24:2-10

Ua sii tuaoi e nisi; ua latou faoa le lafu mamoe, ma latou fafaga ai. Ua latou avea le asini a e ua aumatuā, ua latou ave le povi a le fafine ua oti lana tane e fai ma mea tuu faafaatau. Ua latou tuleia e ua matitiva nai le ala; ua lalafi faatasi ai o e ua puapuagatia i le nuu. Faauta, e pei o asini o le vao i le vao, latou te o atu ai i a latou galuega, e ala saili i se mea e fao; o le vao latou te maua mai ai mea e ‘ai ma a latou fanau. Ua latou selesele mea e faga a‘i a latou manu i le fanua ese; ua latou tau le fua o le tovine ua maua i le amio leaga. Ua aoina o latou o faasautia o e matitiva, e leai foi so latou ie afu i le maalili. Ua sūsū i latou i le timuga i mauga, ua pipii foi i le papa ina ua leai se mea e malu ai. Ua latou faoa i le susu o lona tinā le tama ua oti lona tamā; ua latou talia foi le mea tuu faafaatau i le ua mativa. O i latou ua fealuai ai le ua mativa ma le le lavalavā; ua fia aai foi i latou o e tautuu a latou fusi saito.

IOPU, 31:23-25

Auā ua ia te au le mata‘u i le malaia mai le Atua; ua ou le mafaia foi ona o lona silisili. Afai ua ou fai auro ma mea ou te faalagolago i ai, po ua ou fai atu i auro, O lo‘u faatuatuaga oe; afai ua ou olioli ina ua tele lo‘u oloa, ina ua maua foi e o‘u lima mea e tele,

IOPU, 34:19

Pe fai atu ea i le na te le faailogaina alii sili, ma ua le sili lona silasila i lē mauoa i lona silasila i lē mativa? Auā o le galuega a ona aao i latou uma.

IOPU, 42:10

Ua uma ona tatalo Iopu mo ana uo, ona faaae ai lea e Ieova o lana tafeaga. Ua toe au mai foi e Ieova o mea ia Iopu ua faateleina, ua lua mea i mea uma na muai ia te ia.

IOPU, 42:15

E lei iloa foi i le nuu uma ni fafine lalelei e tusa ma afafine o Iopu. Ua avatu foi ia te i latou e lo latou tamā o tofi faatasi ma o latou tuagane.

SALAMO, 2:8

Ia e fai mai ia te au, ona ou foaiina atu ai lea ia te oe o nuu ese e fai mou tofi, ma tuluiga o le lalolagi e fai mou.

SALAMO, 9:18

Auā e le faagalogaloina e faavavau o e matitiva; o le faamoemoega foi o e ua puapuagatia e le fano lea a le tu a le tu lava.

SALAMO, 10:3

Auā ua mitamita lē amio leaga i tu‘inanau o lona loto; o le ua matapeapea foi, ua faaamuia o ia e ia, ua ‘ino‘ino ia Ieova.

SALAMO, 15:5

Ua le avane e ia ana tupe e fai ai taui faasili; e le talia e ia se meaalofa e faasala ai le ua le sala. O le ua faia ia mea e le faagaeetia lava ia e faavavau.

SALAMO, 16:5-6

O Ieova o lo‘u tofi lava ia ma la‘u ipu; o oe lava e faamauina lo‘u tofi. Ua fuafuaina mo‘u le fanua i mea valevalenoa; e moni, ua ia te au le tofi matagofie.

SALAMO, 23:1

O Ieova, o lo‘u leoleo mamoe o ia; e leai se mea ou te mativa ai.

SALAMO, 34:9

O outou na o ona tagata paia, ia outou matatau ia Ieova, auā e leai se mea e mativa ai e ua matatau ia te ia.

SALAMO, 35:10

E fai atu o‘u ivi uma lava, Ieova e, o ai ea se tusa ma oe, o le ua laveai le tagata ua puapuagaina, mai ia te ia ua i ai le malosi e sili i lona; e laveaiina foi le ua puapuagaina ma le mativa i le ua faoa ana mea?

SALAMO, 37:3-4

Ia e faatuatua ia Ieova, ma e faia amio lelei; ia e nofo i le nuu, ma tausisi i le faamaoni. Ia e fiafia lava oe ia Ieova, ona foaiina lea e ia ia te oe o mea e manao i ai lou loto.

SALAMO, 37:25-26

Ua ou toeaina a‘u nei, sa a‘u taulealea; a ou te lei iloa se tagata amiotonu na lafoaiina, po o ana fanau ua ‘aiisi i latou. Ua amio alofa ia i aso uma lava; ua avatu e ia ana mea i e nono mai; ua manuia foi ana fanau.

SALAMO, 37:29

E fai lava le nuu mo tagata amiotonu, e nonofo ai pea i latou.

SALAMO, 40:17

A o a‘u nei, ua ou puapuagatia ma ou mativa; e manatua mai a‘u e le Alii; o oe lava lo‘u fesoasoani ma lo‘u faaola; lo‘u Atua e, aua lava e te tuai mai.

SALAMO, 41:1-2

Amuia le tagata ua manatua le ua mativa; e faasaoina o ia e Ieova i le aso vale. E tausia o ia e Ieova ma faaolaina; e manuia foi o ia i le nuu; e te le tuua foi o ia i le manao o e ita ia te ia.

SALAMO, 49:6-8

O i latou o e faatuatua i o latou oa, ma mitamita i latou ona o le tele o a latou oloa; e le mafaia lava e so latou ona faatau i lona uso, pe avatu i le Atua se togiola mo ia, (auā e matuā faigata le togiola o latou agaga, e le mafaia lava ia e faavavau;)

SALAMO, 52:7

Faauta, o le tagata lea na na le faia le Atua mona malosi, a ua faatuatua ia i le tele o lona oloa; na ia faamalosi i lona leaga.

SALAMO, 62:10

Aua tou te faatuatua i le faasaua, aua foi ne‘i outou mitamita vale i mea ua faoa; a faateleina le oloa, aua ne‘i uai o outou loto i ai.

SALAMO, 72:12-13

Auā e laveai e ia o le mativa i lona alaga mai; atoa ma le ua puapuagatia, ma le ua leai sona fesoasoani. E alofa atu ia i le ua vaivai ma le ua mativa; e faaola lava e ia e ua matitiva.

SALAMO, 82:3-4

Ia outou faamasinoina e ua vaivai ma ē mātuaoti; ia outou ta‘uamiotonuina e ua puapuaga ma ē matitiva. Ia outou faaola i e vaivai ma ē matitiva; ia outou laveaiina i latou ai le lima o e amio leaga.

SALAMO, 84:11

Auā o Ieova le Atua o le la lava ia ma le talita; e foaiina mai e Ieova le alofa tunoa ma le manuia; e le taofia e ia se mea lelei i e ua sao lo latou savavali.

SALAMO, 102:17

E liuliualo mai o ia i le tatalo a le ua mativa, e le ‘ino‘ino foi o ia i la latou tatalo.

SALAMO, 112:3

E i lona fale le oloa ma mea e tele; e tumau foi lana amiotonu e faavavau.

SALAMO, 112:5

E manuia le tagata ua alofa fua, ma tuuina atu ana mea i e nono mai; na te tausia ana mea ma le faautauta tonu.

SALAMO, 113:7-8

Na te faatulaiina mai le tagatā lautele nai le efuefu, na te faaeaina le ua mativa nai le faatăfuna; ina ia faanofo faatasi o ia ma alii, o alii lava o lona nuu;

SALAMO, 115:4

O latou tupua, o ario ma auro ia, o le galuega a lima o tagata.

SALAMO, 115:14-15

E faaopoopoina ia te outou e Ieova, o outou atoa ma la outou fanau. O loo faamanuia mai outou e Ieova, o le na faia le lagi atoa ma le lalolagi.

SALAMO, 116:12

Se a se mea ou te taui a‘i atu ia Ieova ona o lona agalelei mai uma lava ia te au?

SALAMO, 145:15-16

E faasaga atu ia te oe mata o mea uma lava; e te avatua foi a latou mea e ‘ai i ona aso e tatau ai. O loo e faamafola lou aao, ma faamaoona le manao o meaola uma lava.

FAATAOTO, 1:19

E faapena ala o i latou uma o e matapeapea i le oloa; e aveeseina ai le ola o e ua i ai.

FAATAOTO, 2:4-5

afai e te sailiili ia te ia, e pei ona sailiili i le ario; afai e te suesue i ai, pei ona suesue i le oloa lilo; ona e lagona ai lea o le mata‘u ia Ieova, ma e maua ai le poto i le Atua.

FAATAOTO, 3:9-10

Ia e ava ia Ieova i lou oa, ma le faapolopolo o au mea uma e tutupu; ona tutumu ai lea ou fale saito i le mau; e feosofi foi au tuugāuaina i le uaina fou.

FAATAOTO, 3:13-15

Amuia le tagata na te maua le poto, ma le tagata na te maua le mafaufau; auā e sili ona lelei o lona faatau i lo le faatau o le ario; ma mea e maua ai e sili lea i le auro. E sili ona lelei o ia i penina; ma au mea faafiafia uma lava e le tusa ma ia.

FAATAOTO, 3:27-28

Aua ne‘i e faafiti se mea lelei i e ua tatau i ai, pe a ua e mafai ona faia. Aua ne‘i e fai atu i lē lua te tuaoi, Alu ia, ina toe sau, a taeao, ona ou avatu ai lea; a o loo i ai lava le mea ia te oe.

FAATAOTO, 6:1-5

Lo‘u atalii e, afai ua fai oe ma moni o lau uo; afai ua fetagofi i lima mo le tagata ese, ua maileia oe i upu a lou gutu; ua maua oe i upu a lou gutu. O lenei, lo‘u atalii e, ia e faia le mea nei, ina ia laveaiina oe, pe a oo mai le pule a lau uo ia te oe; alu ia, ina ifo, ma e nati atu i lau uo; aua ne‘i moe ou mata, pe tulemoe ou laumata; ia e laveaiina oe e oe, e pei o le sevi ai le lima; e pei o le manu foi ai le lima o lē fai manu.

FAATAOTO, 6:30-31

E le inosia le gaoi pe a gaoi o ia e tali ai lona manava, ina ua fia ‘ai; a e a maua o ia, ona taui atu lea e ia e taifitu; na te avatu ai oloa uma o i lona fale.

FAATAOTO, 8:18-21

O loo ia te au le oloa ma le mamalu; o le oloa anagata ma le amiotonu. O la‘u fua e sili ona lelei lea i le auro, o le auro lelei lava; o mea foi e tupu mai ia te au, e sili ona lelei ia i le ario sili. Ou te savali i le ala o le amiotonu, i magāala o le faamasinoga; ina ia ou avatua le oloa i e ua alofa ia te au, ia fai mo latou; ou te faatumuina foi mea e teu ai o latou oa.

FAATAOTO, 10:2-5

E le aoga le faulaigāoloa o le amio leaga; a o le amiotonu, e laveai lea nai le oti. E le faalāina e Ieova o e amiotonu; a o le manao o e amio leaga, e teena lea e ia. E mativa le ua galue ma le lima vaivai; a o e lima malosi e mauoa i latou. O lē faaputu i le tausaga vevela, o le atalii poto lea; a o lē moegase i le tausaga e selesele ai saito, o le atalii lea e tupu ai le mā.

FAATAOTO, 10:15

O le oloa o le mauoa, o lona ‘olo malosi lea; a o le mativa o e matitiva, o lo latou malaia lea.

FAATAOTO, 10:20-22

O le laulaufaiva o lē amiotonu, o le ario e sili ona lelei lea; o loto o e amio leaga, e tusa ia ma se mea faatauvaa. O laugutu o lē amiotonu e fagaina a‘i le toatele; a o e valelea, e oti i latou ina ua leai se mafaufau. O le faamanuia a Ieova, o lea e faatamaoaiga a‘i; na te le faaopoopo i ai se tiga.

FAATAOTO, 11:1

O fua faatāutau faaaimago e inosia ia e Ieova; a o le maa e fua a‘i e atoatoa, o lona lea fiafia.

FAATAOTO, 11:15-16

E matuā tigaina le ua fai ma moni o le tagata ese; a o le ua ‘ino‘ino i e fetagofi i lima mo isi, e filemu lava o ia. E maua le mamalu e le fafine matagofie; a o tane malolosi e maua le oloa.

FAATAOTO, 11:24-28

O i ai le na te faasalalauina ana mea, a e atili ai ona mau mea; o i ai foi le ua taofi ana mea, e sili i le mea ua tatau ai, a e mativa ai o ia. E faatamaoaigaina le tagata matamau; o ia foi lē faasūsū i nisi, e faasūsūina lava o ia. O le na te taofia saito, e fetuuina o ia e le nuu; a e i ai le faamanuia i luga o le ulu o le na te faatauina mai ai. O le na sailiili i le lelei, na te sailia le alofa; a o le na te sailia le leaga, e oo lava lea ia te ia. O le na te te faatuatua i lona oloa, e paū lava o ia; a o e amiotonu, e tupu matagofie i latou, pei o lau laau.

FAATAOTO, 13:4

Ua tu‘inanau le loto o le paie, a e leai se mea e maua; a o le manao o e filigā i galuega e matuā ma‘ona ia.

FAATAOTO, 13:7-8

O i ai le tasi e faatagā mauoa, a e leai lava sana mea; o i ai le faatagā mativa, a e tele ana oloa. O le togiola o le tagata, o lana oloa lea; a o lē mativa, e le faalogo o ia i le aoaiga.

FAATAOTO, 13:11

E faaitiitia le oloa i lē fai mea faatauvaa; a o lē faaputu mea i galuega, e faateleina ana mea.

FAATAOTO, 13:22

O le tagata lelei na te tofia ana mea i le fanau a lana fanau; a o le oloa o le tagata agasala, e teua lea mo lē amiotonu.

FAATAOTO, 14:20-23

Ua inosia le ua mativa i lē la te tuaoi; a e toatele o e alolofa i le mauoa. O lē ‘ino‘ino i lē la te tuaoi, ua agasala o ia; a o lē alofa i e ua tigaina, amuia lava o ia. E le ua sese ea o e fai togafiti leaga? a o i ai le alofa ma le faamaoni i e fai togafiti lelei. O i ai le mau i galuega uma; a o le upu a laugutu, na o le mativa e iu i ai.

FAATAOTO, 14:31

O le ua faasaua i le tagata mativa, e faalumaina e ia Le na faia o ia; a o le ua ava ia te ia, ua alofa o ia i le tagata mativa.

FAATAOTO, 15:6

O loo i le fale o lē amiotonu le oloa e tele; a o le puapuaga, ua i ai lea i mea e maua e le ua amio leaga.

FAATAOTO, 15:16-17

E sili ona lelei o se mea itiiti, a o i ai le mata‘u ia Ieova, i le oloa tele, a o i ai le atuatuvale. E sili ona lelei o le faaalumaga o laau ‘aina, a o i ai le alofa, i le povi ai le fale povi, a o i ai le ‘ino‘ino.

FAATAOTO, 15:27

O le ua matapeapea i le oloa, e faatigaina e ia lona lava aiga; a o lē ‘ino‘ino i mea alofa, e ola o ia.

FAATAOTO, 16:8

E sili ona lelei o se mea itiiti, a o i ai le amiotonu, i mea e tele pe a le o i ai le tonu.

FAATAOTO, 16:16

Ia maua le poto, e sili ona lelei lea i le auro; ia maua foi le atamai, ia sili ona manaomia lea i le ario.

FAATAOTO, 17:1-3

E lelei si fāsi mea e ‘ai ua magumagu, a o i ai le filemu; a e leaga le fale ua tumu i manu ua fasia, a o i ai le misa. E pule le auauna poto i le atalii na te faatupu le mā; e fai lona veaga o le tofi faatasi ma le au uso. E fai le ipu e tunu ai le ario, ma le ogaumu e tunu ai le auro; a o Ieova, na te tofotofoina loto.

FAATAOTO, 17:18

O le tagata ua leai sona mafaufau, ua fetagofi o laua lima ma le tasi; ua fai o ia ma moni i luma o lana uo.

FAATAOTO, 18:23

E tautala mai ma le aioi le ua mativa, a o le mauoa e tali atu o ia ma le faasiasia.

FAATAOTO, 19:17

O le ua alofa i le tagata mativa, na te avatua ana mea ia Ieova; e tauia mai foi e ia ana mea na avatu ia te ia.

FAATAOTO, 20:4

E le suatia le eleele e le paie, ona o le tausaga maalili; e aiisi o ia i le tausaga e selesele ai saito, a e le maua.

FAATAOTO, 20:10

O maa eseese e fua a‘i, ma efa eseese, e faatau inosia ia mea e lua e Ieova.

FAATAOTO, 20:17

E suamalie i le tagata le areto na maua i le pepelo; a e mulimuli ane, ua tumu lona gutu i le iliili.

FAATAOTO, 20:21

O le oloa ua maua faataalise i le amataga, e le manuia lea i le gataaga.

FAATAOTO, 21:5-6

O mafaufauga o e filigā i galuega, na o le mau mea e iu i ai; a o mafaufauga o e faataalise uma lava, e iu ai na o le mativa. O le faupuegāoloa ua maua i le laulaufaiva pepelo, o le mea faatauvaa lea ua faataapeapeina e i latou o sailiili i le oti.

FAATAOTO, 21:13

O le na te punitia ona taliga i le valaau a le tagata mativa, e valaau lava o ia, a e le talia.

FAATAOTO, 21:17-20

O le tagata mativa ua manao i mea faafiafia, o le ua manao i le uaina, ma le suāuu, e le mauoa ia. E fai ma togiola mo lē amiotonu le ua amio leaga; e fai foi ma sui o e amio sa‘o e ua amio faapiopio. E lelei na nofo i le vao, a e leaga ona nofo ma le fafine faamisa ma le faaitaitagofie. O le oloa tāua ma le suāuu, o loo i ai ia i le fale o le tagata poto; a o le tagata valea, na te faamāumauina ia mea.

FAATAOTO, 21:25-26

O le manao o le paie e oti ai o ia; auā e le mafafai ona lima ona galulue; ua tu‘inanau lava o ia i aso uma; a o le ua amiotonu, e foai lava e ia, na te le taofia foi se mea.

FAATAOTO, 22:1-2

Ia sili le manao ina ia ta‘uleleia i le manao i le oloa e tele; ma le agalelei, ia sili le manao i lea i le ario ma le auro. O le mauoa ma le mativa la te fetaiai; na faia i laua uma e Ieova.

FAATAOTO, 22:7-9

E pule le mauoa i e matitiva; e auauna foi lē no mea i le ua au mai ai ana mea. O le ua lulu le amio leaga, e selesele mai ai e ia le mala; e faaumatia foi le tootoo o lona ita. O le ua mataalofa e faamanuiaina o ia; auā e foai atu e ia ana mea e ‘ai i le ua mativa.

FAATAOTO, 22:16

O le ua faasaua i le tagata mativa ina ia faatele ai ana oloa, ma le ua foai atu i le mauoa, e iu ai lava i le mativa.

FAATAOTO, 22:22-23

Aua e te faoa mea a le tagata mativa, ina ua mativa o ia; aua foi e te faasaua i le faitotoa le ua tiga. Auā o Ieova, o ia na te faia la latou finauga; na te fasiotia foi i latou o e faasaua ia i latou.

FAATAOTO, 22:26-27

Aua ne‘i fai oe ma so latou o e fetagofi i lima; pe fai oe ma moni i mea ua aitalafu ai. Afai ua leai sau mea e taui a‘i, se a le mea na te ave ese ai lou moega o ē taoto ai?

FAATAOTO, 23:4-5

Aua e te galue faapuapuaga ia mauoloa ai; tuu ia o lou lava taofi. E te tulimatai atu ea i le mea ua leai? auā e faia lava e ia ona apaau; e pei o le aeto ona lele atu o ia i le lagi.

FAATAOTO, 23:21

auā o lē inu tele ma ‘ai tele e faamativaina o ia; ma lē fia moe pea e ofu o ia i ofu masaesae.

FAATAOTO, 24:3-4

Ua atiina ae le fale i le poto; a e faamausaliina i le faautauta; o le poto foi e tutumu ai afeafe i oloa uma lava e tāua ma le matagofie.

FAATAOTO, 24:33-34

se‘i toe itiiti sina moe, toe itiiti se matămoe, toe itiiti se piilima e taoto ai. A e oo mai lou mativa e pei o le malaga; ma lou le tagolima pei o le tagata ua sauni lana auupega.

FAATAOTO, 25:11

O le upu ua fai faatatauina, o moli auro ia i ato ario togitogi faamamanuina.

FAATAOTO, 25:21-22

Afai e fia ‘ai le ua ita ia te oe, ia e fafaga ia te ia; afai e fia inu o ia, ia e faainu ia te ia i le vai; auā e te avae ai malala ola i luga o lona ulu; e tauia foi oe e Ieova.

FAATAOTO, 27:24

auā e le faavavau le oloa; e le oo foi le pale i lea tupulaga ma lea tupulaga.

FAATAOTO, 28:6-8

E sili ona lelei o le tagata mativa ua savali i lana amiotonu, i le ua faapiopio ona ala, a o le mauoa ia. O le ua anaana i le tulafono, o le atalii mafaufau o ia; a o le ua aumea ma e ‘ai tetele, e mā ai lona tamā ona o ia. O le ua faatele ana oloa i se totogi faasili, po o se mea faasili, na te faaputuina ia mea mo le ua alofa i e matitiva.

FAATAOTO, 28:11

O le tagata mauoa, e poto o ia i lona manatu; a o le tagata mativa le ua mafaufau, na te suesue ia te ia.

FAATAOTO, 28:19-24

O lē galue i lona fanua, e ma‘ona o ia i mea e ‘ai; a o lē mulimuli i tagata faatauvaa, e ma‘ona o ia i le mativa. O le tagata faamaoni, e tele mea e manuia ai o ia; a o le ua faataalise ona mauoa, e le faasaoina o ia. O le faailogaina o tagata, e le lelei lea; e solitulafono lea tagata ona o le fāsi areto. E faataalise i le fia mauoa le tagata mataoge; a e le iloa e ia e oo mai le mativa ia te ia. O le ua aoai i le tagata, e mulimuli ane e alofagia o ia e sili i le ua tautala faaoleole. O le na te faoa mea a lona tamā ma lona tinā, a e fai ane o ia, E le se solitulafono lea; e faatasia o ia ma le tagata na te faataumaoi mea.

FAATAOTO, 28:27

O le ua foai atu i le tagata mativa, e le mativa o ia; a o lē ‘alo ai ona fofoga e lāufetuuina o ia.

FAATAOTO, 29:7

Ua manatu le tagata amiotonu i le finauga a le ua mativa; a o lē amio leaga, ua le mafaufau o ia ina ia iloa.

FAATAOTO, 29:24

O le ua vaelua mea faatasi ma le gaoi, ua ‘ino‘ino o ia ia te ia lava; e faalogo o ia i le tauto, a e le faaali atu.

FAATAOTO, 30:8-9

o mea faatauvaa ma upu pepelo, ia faamamao ia ia te au; aua e te tuu mai ia te au le mativa po o le mauoa; ia e fafaga mai ia te au i ni mea e ‘ai e tatau ma a‘u; ina ne‘i ou matuā ma‘ona, ona ou faafiti lea, ma ou faapea, O ai ea Ieova? ina ne‘i ou mativa foi, ma ou gaoi, ma ou ta‘ufuaina le suafa o lo‘u Atua.

FAATAOTO, 31:9-10

ia e tautala ia faamasino ma le tonu, ma ia finau mo e ua puapuagatia, ma e ua mativa. O le avā amio lelei, o ai ea se ua maua? e silisili lona tau i penina.

FAATAOTO, 31:20

Ua faamafola lona lima i le ua tigaina; ua tuu atu foi ona lima i le ua mativa.

FAILAUGA, 2:4-11

Na ou faia galuega tetele mo a‘u; na ou faia fale mo a‘u; na ou faia tovine mo a‘u; na ou faia foi mo a‘u o faatoaga ma fanua e totō ai laau, na ou totō foi i ai laau uma lava e fua; na ou faia foi mo a‘u o vailepa, e faasūsū atu ai le fanua e tutupu ai laau; na ou fai mo a‘u o auauna tane ma auauna fafine, sa ia te au foi auauna na fananau mai i lo‘u aiga; sa ia te au foi o lafu povi ma mamoe e tele, e sili ia i latou uma lava e na muamua ia te au i Ierusalema; na ou faapotopoto foi mo a‘u ario, ma auro, ma le oloa tāua o tupu ma itu malo; na ou fai foi mo a‘u o tane pepese ma fafine pepese, ma mea e fiafia ai tagata, o le avā ma nisi avā. Na tamaoaiga foi a‘u, na tele foi a‘u mea i a latou uma lava e na muamua ia te au i Ierusalema; i le ma lea, ua tumau lo‘u poto ia te au. O mea uma foi sa fia vaai i ai o‘u mata ua ou le vaoia i ai; na ou le taofia foi lo‘u loto i se mea e tasi e fiafia ai; auā na olioli lo‘u loto i a‘u galuega uma; na fai foi lea ma‘u mea i a‘u galuega uma. Ona ou vaai lea i galuega uma na faia e o‘u lima, ma le galuega na ou tiga ai i fai; faauta foi, o mea faatauvaa uma lava ia, ma le ‘ai i le matagi, ua leai lava se mea aoga i lalo o le la.

FAILAUGA, 5:10

O le ua manao i le ario, e le mălie o ia i le ario; o le ua manao foi i le oloa tele, e leai sana mea e maua ai; o le mea faatauvaa foi lea.

FAILAUGA, 5:15

E pei ona sau o ia o le lavalavā mai le manava o lona tinā; e toe foi atu lava o ia e faapei ona ia sau; e le ave foi e ia se mea ai lana galuega e alu ma ia.

FAILAUGA, 5:19

E taitasi foi le tagata ua foaiina e le Atua ia te ia le tamaoaiga ma le oloa tele, ma ua foai e ia ia te ia ia mafai ona ‘ai ai; ia fai foi lona tofi, ma olioli i lana galuega; o le mea foaiina e le Atua lea.

FAILAUGA, 6:2

o le tagata ua foaiina i ai e le Atua le tamaoaiga, ma le oloa tele, ma le mamalu, e le mativa foi o ia i se mea o mea uma e manao i ai o ia, a ua le foaiina e le Atua ia te ia ia mafai ona ‘ai ai, a e ‘aina e le tagata ese. O le mea faatauvaa lea, o le ma‘i leaga lea.

FAILAUGA, 10:19

Ua latou faia le tausamiga e featani ai, o le uaina foi e fiafia ai tagata ola; a o tupe e aoga i mea uma.

FAILAUGA, 11:6

O le taeao ia e lulu ai au saito, aua foi le mapu lou lima i le afiafi; auā e te le iloa po o le fea e manuia, o lenei, po o lena, pe gatusa ona lelei o ia mea e lua.

ISAIA, 2:7-8

Ua tumu foi lo latou nuu i airo ma auro, e le masino foi o latou oloa. Ua tumu foi lo latou nuu i solofanua, e le masino lava o latou kariota. Ua tumu foi lo latou nuu i tupua; ua latou ifo i galuega a o latou lima, o mea lava na faia i o latou tamatamai lima.

ISAIA, 10:2

ma ia faoa le faamasinoga o e matitiva i lo‘u nuu; ina ia fai mā latou vete mea a fafine ua oti a latou tane, ma latou faoa mea a e ua aumatuā.

ISAIA, 32:8

A o le ua matamau ua sauni e ia mea e matamau ai; o le matamau foi e faatumauina ai o ia.

ISAIA, 55:1-2

E! outou uma o e fia inu, o mai ia i le vai, atoa ma outou ua leai ni tupe, o mai ia, ina faatau ma aai; ia outou o mai lava, ma faatau le auina ma le suāsusu, a e leai se tupe, e leai foi se tau e faatau a‘i. Se a le mea tou te avatu ai a outou tupe i mea e le ni mea e ‘ai, ma avatu mea na tiga ai outou i mea e le maoona ai? Se‘i matuā faalogologo mai ia ia te au, ma outou aai i mea lelei, e fiafia foi o outou loto i mea lololo.

ISAIA, 58:7

E le o lenei ea? ona ia tofitofi au mea e ‘ai i le ua fia ‘ai, ia au mai i lou fale e ua matitiva ma faasauaina; a ē iloa le ua le lavalavā e te faaofuina o ia, aua foi e te lafi ia i latou o lou lava aiga.

ISAIA, 58:10

Afai foi e te alofa atu i le ua fia‘ai, ma e fafaga ia ma‘ona o le ua tiga; ona alu ae lea o lou malamalama i le pouliuli, ma lou pogisa e pei o le aoauli ia.

ISAIA, 60:5-6

Ona e vaai ai lea, ma e olioli; e polepole oe, ma fiafia tele lou loto; auā e liua mai ia te oe le oa o le sami; e oo mai ia te oe le oloa o nuu ese. E ufitia oe i le vao kamela e tele, o kamela taanoa o Mitiana ma Efa; o i latou uma mai Seepa e o mai; latou te aumaia auro ma pulu lipano, latou te tala fiafia i viiga o Ieova.

ISAIA, 60:17

Ou te aumaia le auro e sui a‘i le ‘apa memea; ou te aumaia foi le ario e sui a‘i le uamea, ma le ‘apa memea e sui a‘i laau, ma uamea e sui a‘i maa; e avea foi e a‘u ou alii ia filemu, ma ou faipule ia amiotonu.

IEREMIA, 4:30

O oe na foi le ua faatafunaina, se a se mea e te faia? E ui lava ina e ofu oe i ofu mūmū; e ui lava ina e teuteu ia te oe i teuga i auro; e ui lava ina masae ou mata i le vali, e te faalalelei fua ia te oe; e inosia oe e i latou sa mananao ia te oe, latou te sailiili foi e fasioti ia te oe.

IEREMIA, 15:13

O au mea e tamaoaiga ai ma au oloa ou te tuuina atu ai e fai ma vete, e le o le taui, a e peitai ona o au agasala uma i lou nuu uma.

IEREMIA, 51:13

O oe na le mau i le vai tele, ua tamaoaiga i oloa, ua oo mai lou iuga, le fua o lou matapeapea.

AUEGA, 1:11

Ua mapuitiga ona tagata uma, ua latou sailiili i mea e ‘ai; ua latou aveina atu a latou mea uma e fiafia i ai e faatau ai mea e ‘ai e faafoisia ai le ola. Ieova e, ina silasila mai ia, ma ia e silafia; auā ia ta‘ufaatauvaaina o a‘u.

ESEKIELU, 7:19

E lafoai e i latou a latou ario i fafo, ma a latou auro e fai ma mea leaga ia; o a latou ario ma a latou auro e le mafai ai ona laveaiina o i latou i le aso o le ita o Ieova; e le malilie ai i latou, e le maoona ai foi o latou manava; auā ua fai a latou amio leaga ma mea e tausuai ai.

ESEKIELU, 16:49-50

Faauta, o le agasala nei a lou uso o Sotoma, na ia te ia ma ana tama, o le faamaualuga, o le tele o mea e ‘ai, ma le matuā nofonofo faatalanoa, na ia le fesoasoani foi i lē puapuaga, ma lē mativa. Sa latou faamaualuluga, ma fai mea e inosia i o‘u luma; o le mea lea na ou aveeseina ai i latou e tusa ma mea na ou iloa.

ESEKIELU, 18:7-9

ua ia le faasaua i se tasi, ua ia toe avatu le mea na tuu faafaatau e le ua aitalafu ia te ia, ua ia le fao se mea a se tasi, ua avatu ana mea e ‘ai i le ua fia ‘ai, ua faaofuina foi le ua le lavalavā; e lei avatu se mea e au mai ai se totogi faasili, e lei talia se mea e faasili, ua faafoi lona lima ai le amioletonu, ma ua ai faamasinoga tonu i lea tagata ma lea tagata, ua ia savali i a‘u tulafono, ua anaana i a‘u faamasinoga; e faia ma le faamaoni, ua amiotonu o ia; e ola lava ia, o loo fetalai mai ai le Alii o Ieova.

ESEKIELU, 18:12-13

ua ia faasaua i le ua puapuaga ma le ua mativa, ua ia fao mea, e lei toe avatu le mea na tuu faafaatau, ua tepa ae i tupua, ma ua fai mea e inosia, ua ia avatu mea e au mai ai se totogi faasili, ua ia talia foi mea e faasili, pe ola ea ia? E le ola lava; ua ia faia ia mea uma e inosia, e matuā oti lava o ia; e ia te ia lava lona toto.

ESEKIELU, 22:12

O ia te oe e ua talia mea, alofa e faamaligi ai le toto; ua e talia foi le totogi faasili ma mea faasili; ma ua e fao faasaua mea a le tasi tagata, a ua e faagalogalo mai ia te au, o loo fetalai mai ai le Alii o Ieova.

ESEKIELU, 22:29-30

Ua faasaua lava tagata o le nuu, ma ua latou fao mea; ua latou faatiga i e ua puapuagatia ma e ua matitiva; ua latou faasaua foi i le tagata ese a e lei faamasinoina. Na ou saili ia te i latou se tagata na te atiaeina le pa, ma tu i le mea ua lepetia i o‘u luma mo le nuu, ina ia ou le faaumatia ai; a e ou te lei maua lava.

ESEKIELU, 28:4-7

O lou poto ma lou faautauta ua e maua ai oloa; ua e maua auro ma ario i au mea e teu ai oloa. O lou poto ina tele, ma lou faatauina o mea ua e faateleina ai au oloa, ma ua faamaualugaina lou loto i au oloa. O le mea lea o loo faapea ona fetalai mai ai o le Alii o Ieova, Ua e faatusa lou loto i le finagalo o le Atua; faauta, o le mea lea ou te au mai ai tagata ese ia te oe, o e ua matautia i nuu; latou te to ae foi a latou pelu ia leaga ai le matagofie o lou poto, latou te faaleagaina lou matagofie.

ESEKIELU, 38:11-13

e te faapea ifo, Ou te alu ae i le nuu o aai e le nofo ‘olo; ou te alu ia te i latou o e o fifilemu, o e nonofo faatalanoa, o i latou uma o nonofo ua leai so latou pa, e leai foi ni a latou faamaufaalava, po o puipui, ina ia avea le vete, ia avea foi mea e faoa; e faasaga lou lima i mea sa faatafunaina, o loo āina, o le nuu foi ua faapotopotoina nai nuu ese, ua i ai manu ma oloa, o loo o nonofo i le totonugalemu o le lalolagi. O Seepa, ma Titana, ma e faatauoa o Tasesa, ma ana leona taanoa uma, e fai atu latou ia te oe, Ua e sau ea e ave vete? ua e faapotopotoina ea au ‘au e ave mea ua fao? e ave ario ma auro, e ave manu ma oloa, e ave ai le vete tele?

TANIELU, 5:2-4

Ua fai ane Pelesara, a o inu uaina, ia aami i ipu auro ma ario na aumaia e Nepukanesa lona tamā nai le malumalu i Ierusalema, ina ia feinu ai le tupu, ma alii sa ia te ia, ma ana avā, atoa ma ana palake. Ona latou au mai ai lea o ipu auro na aumaia nai le malumalu o le fale o le Atua i Ierusalema, ona feinu ai lea o le tupu, ma alii sa ia te ia, ma ana avā, atoa ma ana palake. Sa latou feinu uaina, ma latou vivii atu i atua auro, ma ario, o ‘apa memea, o uamea, o laau, ma maa.

HOSEA, 4:7

E pei ona faatoateleina o i latou, ua faapea ona agasala mai o i latou ia te au; ou te liliu i le mā lo latou mamalu.

HOSEA, 12:7-8

O le faatauoa ia, o i lona lima o fua faatautau faaletatau; e fiafia o ia i le faasaua. Ua faapea mai foi a Efaraima, E moni, o a‘u o le mau mea, ua ou maua oloa mo a‘u; latou te le iloa se leaga ia te au, se mea o se agasala i a‘u galuega uma.

IOELU, 2:25-26

Ou te taui atu ia te outou o tausaga na ‘aina e le sē akerise, ma le sē aleka, ma le sē kasili, ma le sē kasama, o la‘u itu taua tele na ou auina atu ia te outou. Tou te aai lava, ma maoona ai, tou te vivii atu foi i le suafa o Ieova lo outou Atua, o le ua faia vavega ia te outou; e le mā foi lo‘u nuu e faavavau.

AMOSA, 5:11-12

O lenei foi, ua outou soli i le ua vaivai, mona ua outou tali foi ia te ia o taulaga saito; o le mea lea e ui ina faia e outou o fale maa talai, a e tou te le nonofo ai; ua outou totōina tovine lelei, a e tou te le inu uaina ai. Auā ua ou iloa a outou agasala ua matuā tele, ma a outou amio e matuā leaga; o loo faasaua i le ua amiotonu, ua talia se taui, ma ua faafoi atu i e ua matitiva o i le faitotoa.

AMOSA, 8:4-6

Ia outou faalogologo i lenei mea, o outou o e faasaua i e matitiva, ina ia faaumatia lava le au matitiva o le nuu, o loo faapea mai, Pe mavae atu afea le masina faatoa vaaia ia tatou faatau ai saito? pe mavae afea foi le sapati ia tatou tatalaina atu ai saito? o loo faaitiitiina foi le efa, ma faateleina le sekeli, o loo fai fua faaletatau e pepelo ai. Tatou te faatau foi tagata matitiva i ario, ma le tagata vaivai i seevae e lua; tatou te faatau atu foi saito leaga.

MIKA, 2:2

Ua latou mananao foi i fanua, ma latou fao ai faasaua, atoa ma fale, ma latou avea; ua latou saua atu i le tagata ma lona aiga, o le tagata ma lona tofi.

SAPAKUKA, 2:6-7

E le sauni ea e i latou uma le faataoto ia te ia, atoa ma le pese faatauemu foi ia te ia, ma latou faapea atu, Oi talofa i le na te faaputu mea e le ni ana mea! Seia afea? Oi talofa foi ia te ia o le na te faafaupue ia te ia oloa ese! E le faafuasei ea ona tulai atu i latou o e a feutia oe, ma latou ala mai o e faatigaina oe, ona avea lea o oe ma vete mā latou?

SEFANAIA, 1:13

E avea foi o latou oloa ma vete, o latou fale foi e avea ia ma mea gaogao; latou te faia fale, a e latou te le mau ai; latou te faia tovine foi, a e latou te le feinu ai uaina.

SEFANAIA, 1:18

E le mafai lava i o latou ario ma o latou auro ona laveai ia te i latou i le aso o le toasa o Ieova; a e faaumatia le nuu uma i le afi o lona fuā; auā e matuā faafuasei ona faaumatia e ia o i latou uma o e nonofo i le nuu.

HAKAI, 2:8

O loo ia te au le ario, o loo ia te au foi le auro, ua fetalai mai ai Ieova o ‘au.

SAKARIA, 11:12-13

Ona ou fai atu lea ia te i latou, Afai e lelei ia te outou, aumaia o lo‘u taui; a e afai e leai, soia; ona latou fua mai ai lea o lo‘u taui, o tupe e fuatolu. Ona fetalai mai lea o Ieova ia te au, Ina lafo atu ia i lē fai ipu omea; se tau e lelei naua, ua faatusaina ai a‘u e i latou! Ona ou tago ai lea i tupe e fuatolu, ma ou lafoia atu i le fale o Ieova i lē fai ipu omea.

MALAKI, 3:8-10

Pe faoa e le tagata mea a le Atua? a o outou, ua outou faoa a‘u mea. A ua outou fai mai, Ni a ea au mea ua matou faoa? Ua outou faoa mea e sefulu a‘i a outou mea, atoa ma taulaga. Ua matuā faafanoina outou, o le nuu uma lava, auā ua outou faoa a‘u mea. Ina aumaia mea e sefulu a‘i a outou mea uma lava i le fale e tuu ai mea; ina ia i ai mea e ‘ai i lo‘u fale; ma ia outou tofotofo mai ai ia te au i lenei mea, ua fetalai mai ai Ieova o ‘au; pe ou te le toina pupuni o le lagi mo outou, ma sasaa atu le manuia mo outou, ina seia silisili ona tele.

MATAIO, 2:11

Ua latou ulufale atu i le fale, ua latou iloa ai le tama itiiti ma Maria lona tinā, ona latou faapauu ai lea, ma ifo atu ia te ia; ua talai foi o latou oloa, ona latou avatu ai lea ia te ia o mea alofa, o le auro, ma le pulu lipano, ma le pulu muro.

MATAIO, 5:3

Amuia ē loto maulalo; auā e o latou le malo o le lagi.

MATAIO, 5:6

Amuia ē fia aai ma fia inu i le amiotonu; auā e maoona i latou.

MATAIO, 5:40-42

O lē fia fai se faamasinoga ma oe e ave lou ofu tino, ia e tuu atu foi i ai ma lou ofu tele. Ai se na te tauanau mai lua te o ma ia i le maila e tasi, ina o ia oulua ma ia i maila e lua. Ia e avatu i le ua ole mai ia te oe; aua foi e te liliu ese i le ua fia nonō tupe ia te oe.

MATAIO, 6:1-4

Ia outou, ne‘i avatu ni a outou mea alofa i luma o tagata, ina ia iloa ai e i latou; a faapea, ona leai ai lea o so outou taui mai lo outou Tamā o i le lagi. O lea a e avatu ai ni mea alofa, aua ne‘i e ilia le pu i ou luma, pei ona faia e tagata pepelo i sunako ma ala, ina ia viia o i latou e tagata. E moni, ou te fai atu ia te outou, ua maua e i latou lo latou taui. A ē avatu ni mea alofa, aua ne‘i iloa e lou lima tauagavale le mea ua faia e lou lima taumatau; ina ia lilo au mea alofa; o lou Tamā foi, o lē silafia i le mea lilo, o ia lava na te avatu faaaliali se taui ia te oe.

MATAIO, 6:11-12

Ia e foai mai ia te i matou i le aso nei a matou mea e ‘ai e tatau ma le aso. Ia e faamagalo ia te i matou i a matou agasala, e pei o i matou foi ona matou faamagaloina atu i e ua agaleaga mai ia te i matou.

MATAIO, 6:19-21

Aua tou te tolo‘a‘i oa mo outou i le lalolagi, o i ai le mogamoga ma le ele e faaumatia ai; o i ai foi tagata gaoi e eli atu, ma gaoi ai. A ia outou tolo‘a‘i oa mo outou i le lagi, e le o i ai se mogamoga, po o se ele e faaumatia ai; e le o i ai foi tagata gaoi e eli atu, ma gaoi ai. Auā o le mea ua i ai lo outou oa, e i ai atoa foi ma o outou loto.

MATAIO, 6:24

E leai se na te mafaia ona auauna i alii e toalua; auā e ‘ino‘ino o ia i le tasi, a e alofa atu i le tasi; a le o lea, e faapipii atu ia i le tasi, a e faaleaoga i le tasi. Tou te le mafaia ona auauna i le Atua atoa ma mamone.

MATAIO, 6:25-34

O le mea lea ou te fai atu ai ia te outou, aua ne‘i outou popole i o outou ola, i mea tou te aai ai, ma mea tou te inu ai, po o outou tino, i mea tou te oofu ai. E le sili ea le ola i le mea e ‘ai, ma le tino i le ofu? Ia outou vaavaai i manu felelei; latou te le lulu saito, pe selesele, pe faaputu i fale saito, a e fagaina i latou e lo outou Tamā o i le lagi. E le sili ea o outou lelei i lo latou? O ai ea so outou na te mafaia i lona popole ona faateleina le umi o lona olaga i le kupita e tasi? Se a foi le mea tou te popole ai i ofu? Ia outou mafaufau i lautalotalo o le vao, pe faapefea ona tupu; latou te le galulue, latou te le milo foi; a ou te fai atu ia te outou, o Solomona ma lona matagofie tele na le ofu o ia pei o le tasi o na mea. Afai e faapea ona faaofuina e le Atua le vao o le fanua, o ola mai i le asō, a e lafoina a taeao i le ogaumu; e le sili ea ona faaofuina o outou e faatuatua itiiti? O lenei, aua ne‘i outou popole, ma faapea ane. Ni a mea tatou te aai ai, ni a foi mea tatou te inu ai, ni a foi mea tatou te oofu ai? auā o mea uma ia ua sailia e nuu ese. Auā ua silafia e lo outou Tamā o i le lagi e aoga ia mea uma ia te outou. A ia outou muai saili le malo o le Atua ma lana amiotonu; ona faaopoopoina atu lea o ia mea uma ia te outou. O lenei, aua tou te popole i le aso a taeao; auā e popole le aso a taeao i ana lava mea. E tatau i le aso lona lava leaga.

MATAIO, 7:7-8

Ia outou ole atu, ona foaiina mai ai lea ia te outou; ia outou saili, ona outou maua ai lea; ia outou tu‘itu‘i atu, ona toina ai lea ia te outou. Auā ai se ole atu, e maua e ia; o lē saili foi, e iloa e ia; e toina foi i lē tu‘itu‘i atu.

MATAIO, 7:11

O lenei, o outou e leaga, afai ua iloa e outou ona avatu o mea lelei mā a outou fanau, e le sili ea ona foaiina mai e lo outou Tamā o i le lagi o mea lelei i e ole atu ai ia te ia?

MATAIO, 8:20

Ona fetalai atu ai lea o Iesu ia te ia, E fai lua o alope, e fai foi mea e momoe ai manu felelei; a o le Atalii o le tagata, e leai se mea e moe ai o ia.

MATAIO, 10:9-10

Aua ne‘i teu ma outou o auro, po o ario, po o ‘apa memea i o outou fusi. Aua foi le ave se taga i le malaga, aua foi le tailua o ofu tino, po o see vae, po o se tootoo; auā e tatau ona avatu le mea e ‘ai i le fai galuega.

MATAIO, 10:42

Ai se avane foi tau lava se ipu vai mālulu e inu ai se tasi o i latou nei e faatauvaa i le igoa o le soo, e moni, ou te fai atu ia te outou, e le māumau lona taui.

MATAIO, 13:8

A ua paū isi i le eleele lelei, ona fua mai ai lea e taiselau i nisi ma taionogafulu i nisi ma taitolugafulu i nisi.

MATAIO, 13:22-23

O le mea sa luluina i le vao tuitui, o ia lea ua faalogo i le upu, a o le loto popole i mea a lenei lalolagi, ma le pepelo o le oa ua fetinaiina ai le upu, ona le fua mai lava lea. A o le mea sa luluina i le eleele lelei, o ia lea ua faalogo i le upu, ma lagona ai; ua fua mai lava ia, e taiselau i nisi, e taiono gafulu i nisi, e taitolugafulu foi i nisi.

MATAIO, 13:44-46

E tusa foi le malo o le lagi i le oa ua natia i le fanua; ua iloa e le tasi, ona nanā ai lea e ia; ua alu foi ma le fiafia, ma faatau atu ana mea uma, i le faatau a‘i mai lea fanua. E tusa foi le malo o le lagi ma le tagata faatauoa, ua sailiili penina lelei; ua iloa e ia le tasi penina tau tele, ona alu ai lea o ia, ua faatau atu ana mea uma, i le faatau a‘i mai.

MATAIO, 16:26

Auā se a le aoga i le tagata pe afai na te maua le lalolagi uma, a e māumau lona ola? se a foi se mea e avatu e le tagata e togiola a‘i lona ola?

MATAIO, 17:24-27

Ua latou oo atu i Kapanaumi, ona o mai ai lea ia Peteru o e tali taulaga, ua faapea mai, E le faia ea le taulaga e lo outou a‘oa‘o? Ua fai atu ia, E fai lava. Ua ulufale atu ia i le fale, ona tomua atu ai lea o le fetalaiga a Iesu ia te ia, ua faapea atu, Simona e, pe ni a fa oe? e tali telo ma taulaga mai ia te ai e tupu o le lalolagi? o a latou fanau ea, po o tagata ese? Ona fai mai ai lea o Peteru ia te ia, O tagata ese. Ona fetalai atu ai lea o Iesu ia te ia, O lea foi ua saoloto ai le fanau. A o lenei, ne‘i latou tausuai ia i tatou, ina alu ia oe i le vai, ma lafo ai se mātau, o le uluai i‘a e te maua, ia e tago i ai, ma fafasi lona gutu, ona e maua ai lea o le setatara; ia e ave lea, ma avatu ia te i latou mā oe ma a‘u.

MATAIO, 18:23-35

O le mea lea e tusa ai le malo o le lagi ma le tasi tupu, o le na manatu e faamasino i mea ua i ana auauna. Ua amata e ia ona faamasino, ona au mai ai lea ia te ia o le tasi ua i ai ana taleni e sefulu afe. Ua le maua e ia ni mea e taui a‘i, ona fai atu lea o lona alii ia faatauina o ia, ma lana avā, ma ana fanau, atoa ma ana mea uma, ina ia taui a‘i mai. Ona faapaū ai lea o le auauna, ua ifo ia te ia, ua faapea mai, Le alii e, ia e faapalepale mai ia te au, ou te taui atu ai au mea uma. Ona mutimuti vale ai lea o le alofa o le alii o lea auauna, ua tuu atu o ia ia saoloto, ma faamagalo atu ana tupe ua i ai. Ona alu atu lea o lea auauna, ua iloa e ia le tasi o ona uso a auauna ua i ai ana tenari e selau; ona pue lea ma titina ia te ia, ua faapea atu, Ina taui mai ia a‘u mea ua ia te oe. Ona faapaū atu ai lea o lona uso a auauna i ona vae, ua aioi atu ia te ia, ua faapea atu, Ia e faapalepale mai ia te au, ou te taui atu au mea uma. A ua le mafai o ia; a ua alu ma tuu atu ia te ia i le fale puipui, seia tauia mai ana mea. Ua iloa e ona uso a auauna o mea na faia, ona latou matuā tiga ai lea; ua latou o atu, ma ta‘u atu i lo latou alii o mea uma lava na faia. Ona valaau atu ai lea o lona alii ia te ia, ua faapea atu ia te ia, Le auauna leaga e, na a‘u faamagaloina atu a‘u mea uma ua ia te oe, ina ua e aioi mai ia te au; e le tatau ea ona e alofa atu i lou uso a auauna, e pei o a‘u foi na ou alofa atu ia te oe? Ona ita ai lea o lona alii, ua tuu atu ia te ia i e faataumaoi, seia tauia mai ana mea uma. E faapea foi ona faia ia te outou e lo‘u Tamā o i le lagi, pe afai tou te le taitasi ma faamagalo ma o outou loto atoa i o outou uso pe a latou agaleaga mai.

MATAIO, 19:21-22

Ua tali atu Iesu ia te ia, Afai e te manao ina ia atoatoa ona lelei o lau amio ia e alu ma e faatau atu au mea, i le e avatu ai i e matitiva; ona ia te oe lea o le faulaigāoloa i le lagi, i le e sau ma mulimuli mai ia te au. Ua faalogo le taulealea i lea upu, ona alu ese ai lea o ia ma le tiga, auā e tele lava ana mea.

MATAIO, 19:23-26

Ona fetalai atu ai lea o Iesu i ona soo, E moni, ou te fai atu ia te outou, e faigata ona sao atu o le mauoa i le malo o le lagi. Ou te fai atu foi ia te outou, e faigofie ona ui atu o se kamela i le pu o le au, a e faigata ona sao o le mauoa i le malo o le Atua. Ua faalogo ai ona soo, ona latou matuā taufaiofo ai lea, ua faapea ane, Afai o lea, o ai se tasi e mafai ona faaolaina? Ona silasila atu ai lea o Iesu, ua faapea atu ia te i latou, E le mafaia e tagata lenei mea, a e mafaia mea uma e le Atua.

MATAIO, 19:27-29

Ona tali mai ai lea o Peteru, ua faapea mai ia te ia, Faauta, ua matou tuua mea uma, a e matou mulimuli atu ia te oe; se a foi se mea matou te maua? Ona fetalai atu ai lea o Iesu ia te i latou, E moni, ou te fai atu ia te outou, o outou ua mulimuli mai ia te au, pe a tietie le Atalii o le tagata i lona nofoālii mamalu i le toefuataiga, tou te tietie ai foi i nofoālii e sefulu ma le lua, e faamasino ai i itu aiga o Isaraelu e sefulu ma le lua. Ai se tasi ua ia tuua o fale, po o uso, po o tuafāfine, po o le tamā, po o le tinā, po o le avā, po o le fanau, p o fanua ona o lo‘u igoa, e maua e ia e taisautuaselau, e fai foi mona tofi le ola faavavau.

MATAIO, 20:1-16

Auā e tusa le malo o le lagi ma le tasi matai na alausu atu e tautala ma nisi e faigaluega i lona tovine a e taui atu. Ua tautala o ia ma ē faigaluega, o le aso ma le tenari; ona aauina atu ai lea e ia o i latou i lana tovine. O le itu aso foi e tolu ua alu atu ai o ia, ona iloa atu ai lea e ia o isi ua tutū i le malae e leai se galuega; ona fai atu ai lea o ia ia te i latou, Ina o atu ia outou foi i le tovine, a e ou te avatu ia te outou se mea e tusa. Ona latou o atu ai lea. Ua toe alu atu ia i le itu aso e ono, ma le iva, ua faapea foi ona fai. O le itu aso foi e sefulu ma le tasi ua alu atu ai o ia, ona iloa atu ai lea e ia nisi ua tutū e leai se galuega, ua na fai atu foi ia te i latou, Se a le mea tou te tutu mai ai iinei i le aso uma e leai se galuega? Ua latou fai mai ia te ia, E leai se na fai mai ia te i matou. Ua fai atu ia ia te i latou, Ina o atu ia o outou foi i le tovine, a e maua e outou se mea e tusa. Ua oo i le afiafi, ona fai atu ai lea o le alii e ana le tovine i lana auauna e pule, Valaau ia i e faigaluega, ma avatu le taui ia te i latou, ia afua i e na mulimuli, ia oo i e na muamua. Ua o mai foi o e na o ane i le itu aso e sefulu ma le tasi, ua taitasi ma latou maua le tenari. Ona o mai ai lea o e na muamua, fa te i latou e sili sa latou mea e maua; a ua taitasi foi o i latou ma maua le tenari. Ua maua ai e i latou, ona latou muimui ai lea i le matai, ua faapea mai, E tasi lava le itu aso na galulue ai i latou nei na mulimuli, a ua e faatusaina i latou ma i matou o e na tigaina i le galuega ma le vevela o le aso. Ona tali atu ai lea o ia i le tasi o i latou, ua faapea atu, Sole, e leai sa‘u agaleaga ia te oe; ta te lei tautala ea i le tenari e tasi? Ina tago ia i lau mea, ma alu; o la‘u pule lea e avatu lava i lenei na mulimuli e pei o a oe lava. E le faitalia ea a‘u ona pule i a‘u lava mea? e te faaūū mai ea ina ua ou agalelei? E faapea ona muamua o e na mulimuli, e mulimuli foi e na muamua; auā e toatele e ua tala‘iina, a e toaitiiti e ua filifilia.

MATAIO, 21:12-13

Ua ulufale atu Iesu i le malumalu o le Atua, ona ia tulia uma lea i fafo o e na fefaatauai i le malumalu, ma na fuli i lalo laulau a e na faatau tupe, ma nofoa o e na faatau lupe. Ua faapea atu o ia ia te i latou, Ua tusia, E ta‘ua lo‘u fale, o le fale tatalo; a ua faia e outou ma ana o e fao mea.

MATAIO, 22:17-21

O lenei, ia e ta‘u mai ia te i matou, pe se a lau taofi? pe sa ea ona avatu o taulaga ia Kaisara pe leai? A ua silafia e Iesu o latou loto leaga, ua faapea atu, O outou tagata pepelo, se a le mea ua outou tofotofo mai ai ia te au? Faaali mai ia ia te au se tupe o le taulaga. Ona latou avane ai lea ia te ia o se tenari. Ona fetalai atu lea o ia ia te i latou, O ai ea e ona lenei faatagata ma lenei tusi? Ua latou fai mai ia te ia, E o Kaisara. Ona fetalai atu ai lea o ia ia te i latou, O lenei, o mea a Kaisara, ia outou avatu ia Kaisara; a o mea a le Atua ia avatu ia i le Atua.

MATAIO, 23:23

Oi talofa ia te outou tusiupu ma faresaio, tagata pepelo! ua outou avatu mea e sefulu a‘i o le mili, ma le aneto, ma le kumina, a ua tuu e outou o mea silisili o i le tulafono, o le amiotonu, ma le alofa, ma le faamaoni; e tatau pe ana faia nei mea, a e aua foi le tuu na mea.

MATAIO, 25:14-30

E faapei o le tagata foi na alu malaga, ua valaau i ana auauna, ona tuuina atu ai lea e ia o ana mea ia te i latou. Ua avatu e ia taleni e lima i le tasi, a e lua a le tasi, a e tasi i le tasi; ua faatatau i le mea ua mafai ai e le tagata; ona alu loa lea o ia i lana malaga. Ona alu ai lea o le na i ai taleni e lima na faatau atu ai, ua maua ai foi isi taleni e lima. Ua faapea foi o le na i ai taleni e lua, ua maua ai foi e ia le tasi lua. A o le na i ai le tasi, ua alu ma eli i le eleele, ua nā ai ario a lona alii. Ua mavae po e tele, ona sau ai lea o le alii o ia auauna, ua faamasino i ana mea ua ia te i latou. Ona sau ai lea o le ua i ai taleni e lima ua au mai isi taleni e lima, ua faapea mai, Le alii e, na e tuuina mai ia te au taleni e lima; faauta, ua ou maua ai isi taleni e lima. Ona fai atu ai lea o lona alii ia te ia, Ua lelei ia, le auauna lelei e, ma le faamaoni, ua e faamaoni i nai mea itiiti, ou te tofia oe e pule i mea e tele; ina ulufale mai ia i le fiafia o lou alii. Ua sau foi le ua i ai taleni e lua, ua faapea mai, Le Alii e, na e tuuina mai ia te au taleni e lua; faauta, ua ou maua ai isi taleni e lua. Ona fai atu ai lea o lona alii ia te ia, Ua lelei ia, le auauna lelei e, ma le faamaoni, ua e faamaoni i nai mea itiiti, ou te tofia oe e pule i mea e tele; ina ulufale mai ia i le fiafia o lou alii. Ua sau foi le ua i ai le taleni e tasi, ua faapea mai, Le alii e, na ou iloa o oe o le tagata faigata, ua e selesele i le mea e te lei luluina ai saito, ua e faapotopoto foi i le mea e te lei faataapeapeina ai mea; ona ou fefe ai lea, ua ou alu ma ou nā lau taleni i le eleele; faauta, o lau mea lea. Ona tali atu ai lea o lona alii, ua faapea atu ia te ia, Le auauna leaga e, ma le paie, ua e iloa ou te selesele i le mea na ou le luluina ai saito, ou te faapotopoto foi i le mea na ou le faataapeapeina ai mea; o lea, e tatau ai pe ana e tuuina atu la‘u ario i e faatau tupe, po ua ou sau, ona ou maua ai lea o la‘u mea ma lona taui. O lenei, ia outou fao le taleni nai ia te ia, ma avatu i le ua i ai taleni e sefulu. Auā o se ua i ai ni mea, e foaiina atu ia te ia e atili tele ai ana mea; a o le ua le i ai ni mea, e faoa le mea ua i ai. Ia outou tulia foi le auauna le aoga i le pouliuli i fafo, e i ai le taufaitagiaue ma le lilivau o nifo.

MATAIO, 25:34-40

Ona fai atu ai lea o le Tupu i e o i lona itu taumatau, O mai ia, o outou ua faamanuiaina e lo‘u Tamā, ia fai mo outou tofi le malo ua saunia mo outou a o lei faavaeina le lalolagi; auā na ou fia ‘ai, ona outou avane ai lea ni mea ou te ‘ai ai; na ou fia inu, ona outou avane ai lea ni vai ou te inu ai; sa fai a‘u ma tagata ese, ona outou talia lea o a‘u; na ou le lavalavā, ona outou faaofuina lea o a‘u; na ou ma‘i, ona outou asiasia mai lea o a‘u; na ou i le fale puipui, ona outou o ane ai lea ia te au. Ona tali mai ai lea ia te ia o e amiotonu, e faapea mai, Le Alii e, o anafea na matou iloa ai oe ua fia ‘ai, ma matou fagaina oe? po o fia inu, ma matou avane e te inu ai? O anafea foi na matou iloa ai oe o le tagata ese, ma matou talia oe? po o le le lavalavā, ma matou faaofuina oe? O anafea foi na matou iloa ai oe ua ma‘i, po o i le fale puipui, ma matou o atu ai ia te oe? Ona tali atu ai lea o le Tupu, e faapea atu ia te i latou, E moni, ou te fai atu ia te outou, auā na faia e outou i le tasi o e aupito itiiti o o‘u uso nei, o a‘u lea na outou faia i ai.

MATAIO, 25:41-45

Ona fai atu foi lea o ia i e o i lona itu tauagavale, O outou ua faafanoina, o ese atu ia ia te au i le afi e faavavau, ua saunia mo le tiapolo ma ana agelu. Auā na ou fia ‘ai, a e tou te lei avane ni mea ou te ‘ai ai; na ou fia inu, a e tou te lei avane ni vai ou te inu ai; sa fai a‘u ma tagata ese, a e lei talia a‘u e outou; na ou le lavalavā, a e tou te lei faaofuina a‘u; na ou ma‘i, na a‘u i le fale puipui foi, a e tou te lei asiasia a‘u. Ona tali mai ai lea o i latou foi ia te ia, e faapea mai, Le Alii e, o anafea na matou iloa ai oe ua fia ‘ai, pe fia inu, po o se tagata ese, pe le lavalavā, po o ma‘i, po o i le fale puipui, ma matou lei auauna atu ia te oe? Ona tali atu ai lea o ia ia te i latou, e faapea atu, E moni, ou te fai atu ia te outou, auā na outou le faia i le tasi o e aupito itiiti o i latou nei, o a‘u lea ua outou le faia i ai.

MATAIO, 26:7-11

ona sau ai lea ia te ia o le fafine ma le fagu alapasa ua i ai le suāuu manogi tau tele, ona liligi ai lea e ia i lona ao a o taoto ia e taumafa. Ua iloa e ona soo, ona tiga ai lea o latou loto, ua latou faapea ane, Se a le mea ua faamāumau ai lena mea? auā ana faatauina lena suāuu manogi po ua tele sona tau, e foaiina atu ai i e matitiva. A ua silafia e Iesu, ona faapea atu ai lea o ia ia te i latou, Se a le mea ua outou faalavelave ai i le fafine? auā o le mea lelei ua na faia ia te au nei. Auā tou te nonofo pea ma e matitiva; a o a‘u nei, tatou te le nonofo pea ma a‘u.

MATAIO, 26:15-16

ua faapea atu, Se a le mea tou te au mai ma‘u, ou te faalataina ai o ia ia te outou? Ona latou avane ai lea ia te ia o tupe e tolugafulu. Talu ai lea aso ua lamalama e ia se itu aso e faigofie ai ona faalataina o ia.

MATAIO, 27:3-10

Ua iloa e Iuta, o le na faalataina o ia, ua faasalaina o ia, ona salamo ai lea o ia, ua toe ave tupe e tolugafulu i le au faitaulaga sili ma toeaina, ua faapea atu, Ua ou agasala, ina ua ou faalata le ua le sala. A ua latou faapea mai, Sa matou mea ea lena? faitalia lava oe. Ona lafo ai lea e ia o tupe i le malumalu, ua alu ese; ona alu ai lea o ia ua noa o ia e ia. Ona tago ai lea o le au faitaulaga sili i tupe, ua faapea ane, E sa ona tuu ia mea i le mea e teu ai oloa, auā o le tau o le toto. Ua latou filifili, ona faatau a‘i lea o le fanua o le fai ipu omea, e tatanu ai tagata ese. O le mea lea ua igoa ai lea fanua, O le fanua o le toto, ua oo lava i nei ona po. Ona taunuu ai lea o le upu a le perofeta o Ieremia, ua faapea mai, Ua latou tago i tupe e tolugafulu, o le tau lea o le na faatatauina, na faatatauina e nisi o le fanauga a Isaraelu; ona latou faatau a‘i lea o le fanua o le fai ipu omea, e pei ona fetalai mai ai ia te au o le Alii.

MAREKO, 4:8

A ua paū isi i le eleele lelei, ua tutupu ae, ma tupu tele, ua fua mai, e taitolu sefulu i nisi, e taiono sefulu i nisi, a e taiselau i nisi.

MAREKO, 4:18-20

O i latou foi sa luluina i le vao tuitui, o i latou ia e na faalogo i le upu, a o le loto popole i mea a lenei lalolagi, ma le pepelo o le oa, ma le tu‘inanau i nisi mea, ua oo atu i totonu o le loto, ua fetinaiina ai le upu, ona le fua mai lava lea. A o i latou na luluina i le eleele lelei, o i latou ia e ua faalogo i le upu, ma latou talia, ma fua mai e taitolugafulu i nisi, e taiono sefulu i nisi, e taiselau foi i nisi.

MAREKO, 6:37-44

A ua tali atu ia ia te i latou, ua faapea atu, Ina avatu ia e outou ni mea e ‘ai mā latou. Ona latou fai mai lea ia te ia, A matou o ea e faatau ni mea e ‘ai e tusa ma tenari e lua selau, ma avatua ai ia te i latou e aai ai? Ona fetalai atu ai lea o ia ia te i latou, Pe fia a outou areto? ina o ia se‘i iloilo. Ua latou iloa, ona fai mai ai lea, E lima, ma i‘a e lua lau. Ona fetalai atu lea o ia ia te i latou, ia latou fai atu i tagata uma, ia taooto i latou i vasega i le mutia. Ona taooto ai lea o i latou i vasega, e taitoaselau, ma taitoalimagafulu. Ua tago o ia i areto e lima ma i‘a e lua lau, ona tepa ae lea i le lagi, ua faafetai; ona tofitofi lea i areto, ma avatu i ona soo, latou te laulau atu ai ia te i latou; ma i‘a foi e lua lau ua na tufatufa atu ai ia te i latou uma. Ona aai uma lea o i latou, ua maoona. Ua latou fu‘e foi i ato e sefulu ma le lua, ua tutumu i toe mea, atoa ma fāsi i‘a. O i latou na aai i areto, pe limagaafe o tane.

MAREKO, 7:22-23

o le gaoi, o le manumanu, o le amio leaga, o le pepelo, o le matāitu, o le mataua, o upu leaga, o le faamaualuga, o le le mafaufau. O ia mea leaga uma e sau mai totonu, ma leaga ai le tagata.

MAREKO, 8:35-37

Auā ai se fia faasaogalemuina lona ola, e māumau ai ia te ia; a o lē faamāumau lona ola ona o a‘u ma le tala lelei, e faasaoina e ia. Auā se a le aoga i le tagata, pe afai na te maua le lalolagi uma, a e māumau lona ola? se a foi se mea e avatu e le tagata e togiola a‘i lona ola?

MAREKO, 10:21-22

Ua silasila atu Iesu ia te ia, ua alofa atu ia te ia, ua fetalai atu foi ia te ia, E tasi le mea e le o ia te oe. Ina alu ia, faatau atu au mea uma, ma avatu i e ua matitiva, ona e maua lea o le oa i le lagi; i le ē sau ai, ma ave le satauro, a e mulimuli mai ia te au. Ona faanoanoa lea o ia ona o lea upu, ua alu ese foi ma le tiga, auā ua tele ana oloa.

MAREKO, 10:23-27

Ona silasila solo lea o Iesu, ua fetalai atu i ona soo, E matuā faigata ona sao atu o e mauoa i le malo o le Atua. Ona ofo ai lea o le au soo i lana fetalaiga. A ua toe tali atu Iesu ia te i latou, ua faapea atu, La‘u fanau e, e matuā faitaga i e faatuatua i le oa ona sao atu i le malo o le Atua. E faigofie i le kamela ona ui atu i le pu o le au, a e faigata i le mauoa ona sao i le malo o le Atua. Ona latou matuā taufaiofo ai lea, ua latou felafolafoai foi, ua faapea, Afai o lea, o ai se tasi e mafai ona faaolaina? A ua silasila atu Iesu ia te i latou, ua faapea atu, E le mafaia e tagata, na o le Atua; auā e mafaia mea uma e le Atua.

MAREKO, 10:28-30

Ona fai mai lea o Peteru ia te ia, Faauta, ua matou tuua mea uma, a e mulimuli atu ia te oe. Ona tali atu lea o Iesu, ua faapea atu, E moni, ou te fai atu ia te outou, ai se tasi ua ia tuua le fale, po o uso, po o tuafāfine, po o le tamā, po o le tinā, po o le avā, po o le fanau, po o fanua, ona o a‘u ma le tala lelei, e maua lava e ia taisautuaselau i lenei olaga, o fale, ma uso, ma tuafāfine, ma tinā, ma fanau, ma fanua, atoa foi ma sauaga, a o le ola atali e maua ai le ola e faavavau.

MAREKO, 11:15-17

Ua latou oo i Ierusalema; ua ulufale Iesu i le malumalu, ona tulia lea e ia i fafo o e na fefaatauai i le malumalu, ma fuli i lalo laulau o e na faatau tupe, ma nofoa o e na faatau lupe. Ua ia le mafai foi ina ia ui ane se tasi i le malumalu ma se avega. Ua a‘oa‘o atu foi o ia ia te i latou, ua faapea atu, E le ua tusia ea, E ta‘ua lo‘u fale o le fale tatalo mo nuu uma? a ua faia e outou ma ana o e fao mea.

MAREKO, 12:14-17

Ua latou oo mai, ona faapea mai lea ia te ia, Le a‘oa‘o e, ua matou iloa ua e faamaoi lava, ma ua e le mata‘u i se tasi, auā ua e le faailogaina se tagata; a e peitai ua e a‘oa‘o faamaoni lava i le ala o le Atua; pe sa ea ona avatu le taulaga ia Kaisara pe leai? a matou avatu ea? pe matou te le avatu? A ua silafia e ia lo latou pepelo, ona fetalai atu ai lea ia te i latou, Se a le mea tou te tofotofo mai ai ia te au? ina au mai ia ia te au se tenari, se‘i ou matamata i ai. Ona fetalai atu lea o ia ia te i latou, O ai ea e ona lenei faatagata, ma lenei tusi? Ona latou fai mai lea ia te ia, E o Kaisara. Ona tali atu lea o Iesu ia te i latou, ua faapea atu, Ina avatu ia o mea a Kaisara ia Kaisara; ia avatu foi mea a le Atua i le Atua. Ona latou ofo ai lea ia te ia.

MAREKO, 12:41-44

Sa nofo Iesu e feagai ma le mea e teu ai tupe, ua silafia foi e ia le vao tagata o lafo tupe i le mea e teu ai tupe; e toatele foi o e mauoa, ua tele a latou ua lafo i ai. Ua alu ane foi le tasi fafine mativa ua oti lana tane, ua lafo ane ai tupe iti e lua, o le kotane e tasi ia. Ona valaau atu lea o ia i ona soo, ua fetalai atu ia te i latou, E moni, ou te fai atu ia te outou, o mea a lena fafine mativa ua oti lana tane, ua lafo i le mea e teu ai tupe, ua sili ia i a latou uma na lafo i ai; auā o i latou uma, ua latou lafo nisi mea mai a latou mea ua tele; a o ia ua mativa ua ia lafo ana mea uma sa ia te ia, o ana mea uma e ola ai.

MAREKO, 14:3-7

Sa i Petania o ia i le fale o Simona le lepela, o taoto i le taumafataga, ona sau lea o le fafine ma le fagu alapasa, ua i ai le uu nato tau tele; ua tatae le fagu, ma liligi ai i luga o lona ao. Sa i ai nisi na tiga ai o latou loto, ma latou faapea ane, Pe se a le mea ua māumau ai faapea le uu manogi? auā ana faatauina lena mea, po ua maua ai tenari e tolu selau ma ona tupu, e foaiina atu ai i e matitiva; ona latou muimui lea i le fafine. A ua fetalai atu Iesu, Tuupea ia ia te ia; se a le mea tou te faalavelave ai ia te ia? o le mea lelei ua faia e ia ia te au nei. Auā tou te nonofo pea ma e matitiva, o aso uma foi tou te loto i ai ua outou mafaia ona agalelei atu ia te i latou; a o a‘u nei, tatou te le nonofo pea ma outou.

MAREKO, 14:11

Ua latou faalogo ai, ona fiafia lea, ma latou folafola ni tupe ia te ia; ona lamalama lea e ia o se itu aso e faigofie ai ona faalataina o ia.

LUKA, 3:11

Ua tali atu ia, ua faapea atu ia te i latou, O le tagata e lua ona ofu tino, ia avane ia te ia e leai sona ofu; o le ua ia te ia mea e ‘ai, ia faapea foi ona fai.

LUKA, 3:12-14

Ua o mai foi telona ia papatisoina, ua faapea mai ia te ia, Le a‘oa‘o e, se a se mea matou te faia? Ona faapea atu lea o ia ia te i latou, Aua tou te faasili i mea ua totogi mai ia te outou. Ua fesili foi ia te ia tagata tau, ua faapea mai, Se a foi se mea matou te faia? Ona faapea atu lea o ia ia te i latou, Aua tou te faasaua i se tasi, aua tou te tuua‘i fua se tasi; ia outou tali filemu i lo outou taui.

LUKA, 6:20-21

Ua silasila atu ia i ona soo, ma fetalai atu, Amuia outou e matitiva; auā e o outou le malo o le Atua. Amuia outou e fia aai nei; auā e maoona outou. Amuia outou e tagi nei; aua e featani outou.

LUKA, 6:24-25

A e peitai oi talofa ia te outou o e mauoa! auā ua outou maua lo outou lelei. Oi talofa ia te outou e ua maoona! auā e fia aai outou. Oi talofa ia te outou o e featani nei! auā e faanoanoa outou, ma fetagisi.

LUKA, 6:29-30

o lē po ia te oe i le tasi alafau, ina liliu atu i ai le tasi; o lē ave ese lou ofu tele, aua e te vaoia atu foi lou ofu tino. Ina avatu ia i tagata uma o e ole mai ia te oe; o lē fao i au mea, aua e te toe aamiina atu.

LUKA, 6:32-33

Pe afai tou te alofa atu i e alolofa mai ia te outou, pe se a ea se faafetai ia te outou i lea mea? auā ua alolofa atu ē agasala i e alolofa mai ia te i latou. Pe afai foi tou te agalelei atu i e agalelei mai ia te outou, se a ea se faafetai ia te outou i lea mea? auā ua faia lea lava mea e ua agasala.

LUKA, 6:34-35

Pe afai tou te avatu tupe i e nono mai, ma outou faamoemoe i ai e toe maua mai ai, se a ea se faafetai ia te outou i lea mea? auā e avatu e tagata agasala tupe e nonoina e tagata agasala ina ia latou maua mai sona faatusa. Peitai outou, ia outou alolofa atu i e o fai outou mo latou fili, ma ia agalelei atu, ma ia avatu tupe e nonoina, aua le faamoemoe i se mea e tasi e au mai; e tele ai so outou totogi, e avea foi outou ma fanau a le Silisili ese; auā o ia le agamalu i e agavale, atoa ma e amio leaga.

LUKA, 6:38

Ia outou foai atu, e foaiina mai ai ia te outou; e foai mai e i latou i lo outou lava ie pulupulu le fua lelei, e lolomi ma luluina, e tumu ma solo i tua. Auā o le fua tou te fuaina atu ai, e fuaina mai ai ia te outou.

LUKA, 10:30

Ua tali atu Iesu, ua faapea atu, O le tasi tagata na alu ifo mai Ierusalema i Ieriko, ua maua o ia e tagata fao mea; ua latou toeseina ona ofu, ma fasi ia te ia, ua latou o, ua tuua ia, ua tāli oti.

LUKA, 10:35

O le taeao o le a alu ia, ona to ae lea o tenari e lua, ma avatu i le matai e ona le fale, ua fai atu ia te ia. Ina e tausi ia te ia; ai se mea e te toe faatau ai, ou te taui atu ia te oe pe a ou toe sau.

LUKA, 11:3

Ia e foai mai ia te i matou i lea aso ma lea aso a matou mea e ‘ai e tatau ma le aso.

LUKA, 11:13

O lenei, o outou e leaga, afai ua iloa e outou ona avatu o mea lelei mā a outou fanau; e le sili ea ona foaiina mai e lo outou Tamā o i le lagi le Agaga Paia i e ole atu ai ia te ia?

LUKA, 11:41-42

A ia outou avatu a outou mea e fai ma mea alofa; faauta foi, e mamā ai mea uma ia te outou. Oi talofa foi ia te outou faresaio! auā tou te avatu mea e sefulu a‘i le mili, ma le pekano, ma laau uma e afu, a ua tuua e outou le faamasinoga ma le alofa i le Atua; e tatau pe ana faia nei mea, a e aua foi le tuu na mea.

LUKA, 12:13-15

Ua fai mai ia te ia le tasi mai le motu o tagata, Le a‘oa‘o e, ia e fetalai ane i lo‘u uso, ina ia vaeluaina mai le tofi ia te au. A ua fetalai atu o ia ia te ia, Sole, o ai ea le na fai a‘u ma faamasino ma pule ia te outou? Ua fetalai atu foi o ia ia te i latou, Ia outou, ia leoleo outou ia te outou auā le matapeapea; auā e le ola se tasi i le tele o ana mea ua ia te ia.

LUKA, 12:16-21

Ua fetalai atu ia ia te i latou le faataoto, ua faapea atu, Na fua tele mai le fanua o le tasi tagata mauoa; ona manatunatu ifo lea o ia, ua faapea, Se a se mea ou te faia, auā e leai sa‘u mea e faaputu ai a‘u fua? Ua fai ane foi o ia, O lenei le mea ou te faia; ou te sa‘ena o‘u fale saito, a e faia ia tele; ou te faaputu i ai a‘u fua ma a‘u mea lelei uma. Ou te fai ifo i lo‘u agaga, Lo‘u agaga e, ua ia te oe mea lelei e tele ua teuina mo tausaga e tele; ina nofonofo filemu ia, ina ‘ai ia, ma inu ma ia e olioli. A ua fetalai atu le Atua ia te ia, O oe na le vale, e aamiina atu lou agaga nai ia te oe i le po nanei; a e fai ma ai mea ia ua e saunia? O loo faapea foi lē faaputu oa ia te ia, a e le mauoa i le Atua.

LUKA, 12:22-31

Ona fetalai atu lea o ia i ona soo, O lea ou te fai atu ai ia te outou, aua tou te popole i lo outou ola, i mea tou te aai ai, po o le tino, i mea tou te oofu ai. Ua sili le ola i le mea e ‘ai, ua sili foi le tino i le ofu. Ia outou mafaufau i oreva; latou te le lulu saito, latou te le selesele foi; e leai lava so latou afeafe, po o se fale saito, a e fagaina i latou e le Atua; e le sili ea lo outou lelei, i manu? O ai ea so outou ua mafai ia te ia i lona popole ona faateleina le umi o lona olaga i le kupita e tasi? Afai foi tou te le mafai i se mea itiiti lava, se a le mea tou te popole ai i nisi mea? Ia outou mafaufau i lautalotalo pe faapefea ona tupu; latou te le galue, e le milo foi; a ou te fai atu ia te outou, e lei ofu lava Solomona ma lona matagofie tele pei o le tasi o na mea. Afai e faapea ona faaofuina e le Atua le vao o i le fanua, o ola mai i le asō, a e lafoina a taeao i le ogāumu; e le sili ea ona faaofuina outou e ia o outou e faatuatua itiiti? O outou foi, aua tou te saili pe ni a tou te aai ai, ni a foi tou te inu ai; aua foi le feaveaiina o outou loto. Auā o mea uma ia ua sailia e nuu o le lalolagi; ua silafia foi e lo outou Tamā o ia mea e aoga ia te outou. A ia outou saili le malo o le Atua; ona faaopoopoina ai lea o ia mea uma ia te outou.

LUKA, 12:33

Ia outou faatau atu i a outou mea, tou te avatu ai e fai ma mea alofa; ia fai outou ni a outou taga e anagata, o le oa i le lagi e le uma lava, e le tāitāi ane i ai se gaoi, e le atia foi e se mogamoga.

LUKA, 12:34

Auā o le mea o i ai lo outou oa, e i ai atoa foi ma o outou loto.

LUKA, 14:12-14

Ua fetalai atu foi o ia i le na tala‘i mai ia te ia, Pe a e sauni se faigaai, po o se talisuaga, aua e te tala‘i i au uo, po o ou uso, po o tagata o lou aiga, po o tagata mauoa tou te tuaoi, ne‘i latou toe tala‘i mai foi ia te oe, ona tauia mai lea o oe. Peitai o oe, pe a e sauni le faigaai, ina tala‘i ia i e matitiva, i e mumutu, i e pipili, ma e tauaso; e manuia ai oe; auā latou te le mafaia ona taui mai ia te oe; a e tauia oe i le toe tutū mai o e amiotonu.

LUKA, 14:33

E faapea foi so outou e le lafoai ana mea uma, e le mafai ona fai o ia mo‘u soo.

LUKA, 15:8-10

O ai ea foi le fafine e ana tupe e fuagafulu, afai e le iloa ia te ia le tasi tupe, e le tŭtŭ ea se afi, ma tafitafi le fale, ma matuā saili i ai, seia maua? A maua, ua faapotopoto ai ana uo ma e tuaoi ma ia, ua fai atu, Ia tatou olioli ia; auā na ou maua le tupe na le iloa ia te au. Ou te fai atu ia te outou, ua faapea le olioli i luma o agelu a le Atua, ona o le tagata agasala e toatasi ua salamo.

LUKA, 15:11-24

Ua fetalai atu o ia, O le tasi tagata e toalua ona atalii. Ua fai atu le uii i lona tamā, Sena e, ia e au mai ia te au lo‘u tofi o le oa; ona vaelua lea e ia o ana mea ia te i laua. Ua mavae nai aso, ona faapotopoto ai lea e le uii mea uma, ua alu malaga i le nuu mamao, ua faataapeape ai ana mea i lea nuu, ua soona ulavale. Ua uma atu ana mea, ona oge tele ai lea o lea nuu; ona faatoa mativa ai lea o ia. Ua alu ia ua nofo i le tasi tagata o lea nuu, ua ia auina foi o ia i ona fanua e fafaga ai puaa. Ua tupu lona manao i atigi mea e ‘aina e puaa ia maona ai o ia; e leai lava se tasi ua avane sina mea ia te ia. Ona atamai ai lea o ia, ua faapea ane, E lē toatele ea o auauna a lo‘u tamā ua faulai a latou areto ua totoe; a o au, ou te matelaina. O le a a‘u tulai ma alu i lo‘u tamā, ou te fai atu ia te ia, Lo‘u tamā e, ua ou agasala i Lē o i le lagi, atoa ma ou luma; ua ou le toe aoga ona ta‘ua o lou atalii; ia e avea a‘u ia pei o se tasi o au auauna. Ona tulai lea o ia, ua alu i lona tamā. Ua iloa mamao atu foi o ia e lona tamā, ona mutimuti vale lea o lona alofa, ua momo‘e atu ia, ua fusi ia te ia, ma sogi atu ia te ia. A ua fai mai le atalii ia te ia, Lo‘u tamā e, ua ou agasala i Lē o i le lagi, atoa ma ou luma, ua ou le toe aoga ona ta‘ua o lou atalii. A ua fai atu le tamā i ana auauna, Au mai ia le ofu tatapuvae e aupito lelei, ma faaofu ia te ia; ma ia tuu se mama i lona lima, ma faasee i ona vae; au mai ia foi le tamai povi peti, ma fasi; tatou te aai ma olioli; auā o lo‘u atalii lenei, na oti, ua toe ola mai; na le iloa foi o ia, a ua maua. Ona latou olioli ai lea.

LUKA, 16:1-9

Ua fetalai atu foi o ia i ona soo, O le tasi tagata mauoa sa i ai le auauna e pule; na molia o ia ia te ia, ua ia faamāumau ana mea. Ua na valaau atu ia te ia, ua fai atu i ai. O le a lenei mea ua ou faalogo ai ia te oe? Tala mai ia le tala i mea na e pule i ai; auā ou te le mafai ona e toe fai ma auauna e pule. Ona fai ifo ai lea o le auauna i lona loto, Se a se mea ou te faia? auā o le a faateaina a‘u e lo‘u alii i le faiva o auauna e pule; ou te le mafai ona eli; ou te mā i faatoga. Ua ou iloa le mea ou te faia, ina ia talia a‘u i o latou aiga, pe a tuueseina a‘u i le faiva o auauna e pule. Ona amiami lea e ia o tagata taitasi uma e na i ai mea a lona alii, ua fai atu ia i le tasi, Pe fia mea a lo‘u alii ua ia te oe? Ona fai mai ai lea o ia, O paita o suāuu e selau. Ua fai atu ia ia te ia, Ina tago ia i lau tusi, ia vave nofo i lalo, ma tusi e lima sefulu. Ona fai atu lea o ia i le tasi, Pe fia mea ua ia te oe? Ua fai mai o ia. O kori o saito e selau. Ona fai atu lea o ia ia te ia, Ina tago ia i lau tusi, ma tusi e valu sefulu. Ua vivii atu le alii i le auauna amioletonu, auā ua na togafiti poto; auā e sili le poto o tagata o le olaga nei, i lo latou tupulaga, i lo tagata o le malamalama. Ou te fai atu foi ia te outou, O le mamone o le amioletonu ia outou fai ai uo mā outou, ina ia latou talia mai outou i fale e faavavau, pe a tuueseina outou.

LUKA, 16:10-12

O lē faamaoni i le mea itiiti, e faamaoni foi o ia i mea e tele; o lē amioletonu i le mea itiiti, e amioletonu foi o ia i mea e tele. Afai foi tou te lei faamaoni i le mamone o le amioletonu, o ai se na te tuu atu ia te outou le oa moni e tausi? Afai foi ua outou le faamaoni i mea a le tagata ese, o ai se na te tuu atu ia te outou a outou lava mea?

LUKA, 16:13-14

E le mafai se auauna ona auauna i alii e toalua; auā e ‘ino‘ino o ia i le tasi, a e alofa atu i le tasi; a le o lea, e faapipii atu ia i le tasi, a e faaleaoga i le tasi. Tou te le mafaia ona auauna i le Atua atoa ma mamone. Ua faalogo le au faresaio i ia mea uma, o i latou foi ua matapeapea; ona latou tauemu ai lea ia te ia.

LUKA, 16:19-31

O le tasi tagata mauoa, ua ofu i le ofu pāuli, ma le ie vavae, ua taileleiia lava ia i aso uma. O le tasi tagata mativa foi e igoa ia Lasalo, ua taatia i lona faitotoa, ua lilo i le papala, ua manao tele ia e ‘ai momoi mea na pauu ifo i le laoai a le mauoa; a ua o mai ulī ua etoeto ona papala. Ua oo foi ina oti o le tagata mativa, ona avea lea o ia e agelu i le fatafata o Aperaamo. Ua oti foi le mauoa, ma ua tanu; ua i seoli na faataugaina, ona tepa ae ai lea o ia, ua na iloa mamao atu ia Aperaamo ma Lasalo i lona fatafata; ua alaga atu foi o ia, ua fai atu, Lo‘u tamā e, Aperaamo, ia e alofa mai ia te au, ma ia e auina mai Lasalo, na te fufui i le tumutumu o lona tamatamailima i se vai, e faamālulu a‘i lo‘u nei laulaufaiva; auā ua ou puapuaga i le mumū o le afi nei. Ona fai ane lea o Aperaamo, Lo‘u atalii e, ia e manatu, na e maua au mea lelei i lou olaga, na maua foi e Lasalo o mea leaga; a o lenei, ua faaolioliina ia; a ua puapuagaina oe. E le gata i nei mea uma, a ua tumau le vanu tele i lo tatou va; o le mea lea e le masao ai o e ua iinei ua fia o atu ia te outou; e le masao mai foi o e ua iina ia te i matou nei. Ona fai atu lea o ia, Lo‘u tamā e, ou te faatoga atu ia te oe, ina ia e auina atu o ia i le aiga o lo‘u tamā; auā e toalima o‘u uso; ina ia molitino atu ia ia te i latou, ne‘i latou o mai foi i lenei mea puapuaga. Ua fai ane Aperaamo ia te ia, O ia te i latou Mose ma le au perofeta, ia latou faalogo i ai. A ua faapea atu ia, Lo‘u tamā e, Aperaamo, aua; a e afai e alu atu se tasi ia te i latou nai e ua oti, e salamo ai i latou. Ua fai ane o ia ia te ia, Pe afai latou te le faalogo ia Mose ma le au perofeta, e ui lava ina tu mai se tasi nai e ua oti, latou te le mafafai lava.

LUKA, 17:33

O sē saili ia saogalemu lona ola, e māumau ai ia te ia; a o sē faamāumau ai, e faasaoina e ia.

LUKA, 18:12

E tailua i vaiasosa ona ou anapogi, ou te avatu mea e sefulu a‘i mea uma ou te maua.

LUKA, 18:22-23

Ua faafofoga Iesu i ia upu, ona fetalai atu lea ia te ia, Ua toe o le mea e tasi e te lei maua; ia e faatau atu i au mea uma, ma ia e tufatufaina i e matitiva, ona ia te oe lea o le faulaigāoloa i le lagi; i le e sau, ma mulimuli mai ia te au. Ua faalogo o ia i na upu, ona tiga tele ai lea o ia; auā o le mauoa tele lava ia.

LUKA, 18:24-27

Ua silafia e Iesu o ia ua tiga tele ona fetalai atu lea o ia, O le mea faigata nauā ona sao atu o e mauoa i le malo o le Atua! E faigofie ona ui atu o le kamela i le pu o le au, a e faigata ona sao atu o le mauoa i le malo o le Atua. O e na faalogo i ai ua fai mai, Afai o lea, o ai se tasi e mafai ona faaolaina? Ua fetalai atu ia, O mea e le mafaia e tagata, e mafaia e le Atua.

LUKA, 18:28-30

Ona fai mai lea o Peteru, Faauta, ua matou tuua mea uma, a e matou mulimuli atu ia te oe. Ona fetalai atu lea o ia ia te i latou, E moni, ou te fai atu ia te outou, Ai se tagata ua tuua e ia le fale, po o mātua, po o uso, po o le avā, po o le fanau, ona o le malo o le Atua, e maua e ia o mea sautualasi i nei ona po, o le ola foi e faavavau i le olaga atali.

LUKA, 19:8

A ua tu mai Sakaio, ua faapea mai i le Alii, Faauta, le Alii e, o le a ou vaeluaina atu a‘u mea i e matitiva; afai foi ua tiga se tasi i lo‘u tuua‘i ane, ou te taui atu ai e taifā.

LUKA, 19:12-26

O lea foi ua fetalai atu ai o ia, Na alu le tasi alii i le nuu mamao e maua ai sona ao e fai ai o ia ma tupu, i le toe foi mai. Ua valaau e ia i ana auauna e toasefulu, ua avatu ia te i latou mina e fuagafulu, ua fai atu foi ia te i latou, tou te faatau a‘i seia ou toe sau. A ua itagia o ia e lona nuu, ua latou auina atu foi le sāvali e mulimuli atu ia te ia, ua faapea atu, Matou te le mananao i lena tagata e fai mo matou tupu. Ua toe foi mai o ia ina ua maua lona ao e fai ai o ia ma tupu, ona fai ane ai lea, ia valaauina ia auauna na ia avatu i ai tupe ia o mai ia te ia, ina ia iloa e ia taitasi a latou faatau po ua faapefea. Ona sau ai lea o le tasi, ua faapea mai, Le alii e, o lau mina ua maua ai isi mina e fuagafulu. Ona fai atu lea o ia ia te ia, Ua lelei ia, le auauna lelei e, ua e faamaoni i le mea itiiti lava, o lea ia e pule ai i aai e sefulu. Ua sau foi le tasi, ua faapea mai, Le alii e, o lau mina ua maua ai mina e lima gafua. Ua fai atu foi o ia i lena, Ina pule foi ia oe i aai e lima. Ua sau foi le tasi, ua faapea mai, Le alii e, faauta, o lau mina lenei, sa ia te au na teu i le solosolo; auā na ou mata‘u lava ia te oe, auā o oe le tagata faigata; ua e avae le mea na e le tuuina i lalo, ua e selesele foi i le saito e te lei luluina. Ona fai atu lea o ia ia te ia, Le auauna leaga e, o lau upu lava ou te faasala ai ia te oe; ua e iloa lava, o a‘u o le tagata faigata, o lē avae le mea na ou le tuuina i lalo, o lē selesele foi i le saito na au le luluina. Se a le mea na e le avatu ai la‘u ario i le fale e faatau ai tupe, po ua ou sau ona ou maua ai lea atoa ma lona taui? Ua fai atu ia i e na tutū mai, Ia outou fao le mina ua ia te ia, ma avatu i le ua i ai mina e fuagafulu. (Ua latou fai mai ia te ia, Le alii e, ua ia te ia mina e fuagafulu.) Auā ou te fai atu ia te outou, O le o i ai mea, e avatu i ai; a o le ua leai sana mea, e faoa mea ua ia te ia.

LUKA, 19:45-46

Ua ulu atu ia i le malumalu, ona tulia lea i fafo e ia o e na fefaataua‘i; ua faapea atu ia te i latou. Ua tusia, O lo‘u fale o le fale tatalo lea; a ua outou faia ma ana o e fao mea.

LUKA, 20:22-25

Pe sa ea ona matou avatu le taulaga ia Kaisara, pe leai? A ua silafia e ia la latou togafiti, ona fetalai atu ai lea o ia ia te i latou. Se a le mea tou te tofotofo mai ai ia te au? Faaali mai ia ia te au se tenari. O ai ea e ona le faatagata ma le tusi e i ai? Ua latou fai mai ia te ia, E o Kaisara. Ona fetalai atu lea o ia ia te i latou, O mea a Kaisara ia outou avatu ia Kaisara; a o mea a le Atua avatu ia i le Atua.

LUKA, 21:1-4

Ua tepa ae ia, ua silafia o e mauoa, o lafo a latou taulaga i le mea e teu ai tupe. Ua silafia foi e ia le tasi fafine mativa ua oti lana tane, ua lafo i ai tupe iti e lua. Ona fetalai atu lea o ia, E moni, ou te fai atu ia te outou, o mea a lenei fafine mativa ua oti lana tane ua lafo i ai, ua sili lea i a latou uma. Auā o i latou uma, ua latou lafo atu i taulaga a le Atua nisi mea mai a latou mea ua tele; a o ia ua mativa, ua lafo e ia ana mea uma e ola ai sa ia te ia.

IOANE, 2:14-17

Ua na silafia i le malumalu o e faatau povi, ma mamoe, ma lupe, ma e faatau tupe o nonofo mai ai. Ua ia faia le sasa i maea tua iti, ona tutuli atu ai lea ia te i latou uma lava i fafo o le malumalu, o mamoe atoa ma povi; ua sasaa ifo foi tupe a tagata faatau tupe, ma fuli atu laulau. Ua faapea atu foi o ia i e faatau lupe, Ave ese ia nei mea; aua le fai le fale o lo‘u Tamā ma fale faatau oa. Ona manatu ai lea o ona soo i le upu ua tusia, Ua ‘aina lava a‘u i le manao tele i lou fale.

IOANE, 6:27

Aua tou te galulue i mea e ‘ai e pala, a o mea e ‘ai e tumau i le ola e faavavau, e foaiina atu ia te outou e le Atalii o le tagata; auā ua faaalitinoina mai o ia e le Atua le Tamā.

IOANE, 6:35

Ua fetalai atu Iesu ia te i latou, O a‘u nei le areto o le ola; o lē sau ia te au, e le laina lava ia; o lē faatuatua foi ia te au, e le toe fia inu lava ia.

IOANE, 10:10-11

O le gaoi, e leai se tasi mea e sau ai na ona ai gaoi, ma fasi, ma faaumatia: ua ou sau ina ia latou maua le ola, ia maua atili ai lava. O a‘u le leoleo mamoe lelei; e tuu atu e le leoleo mamoe lelei o lona ola e sui a‘i mamoe.

IOANE, 12:4-8

Ona fai ane lea o le tasi o ona soo, o Iuta le atalii o Simona le Sekara, o lē faalata ia te ia, Pe se a le mea na le faatau ai lena uu manogi i tenari e tolu selau, ma avatu ai i e matitiva? Ua le faapea ane ia, ina ua alofa o ia i e matitiva, a ona o ia o le gaoi, ua ia te ia foi le ete, ma na tauave mea na fafao ai. Ona faapea mai ai lea o Iesu, Tuu pea ia ia te ia; ua teu e ia lenei mea mo le aso o le faataimuaga o lo‘u tanuga. Auā tou te nonofo pea ma e matitiva, a e tatou te le nonofo pea ma a‘u.

IOANE, 16:23-24

O lea aso tou te le toe fesili mai ai ia te au i se mea e tasi. E moni, e moni, ou te fai atu ia te outou, o mea uma tou te ole atu ai i le Tamā i lo‘u igoa, e foai mai e ia ia te outou. Ua oo mai nei lava tou te lei ole atu i se mea i lo‘u igoa; ina ole atu ia, ona outou maua ai lea, ina ia atoatoa ai lo outou olioli.

GALUEGA, 2:44-46

Ua faatasia foi e ua faatuatua uma lava, ua tuu tele a latou mea uma lava; ua faatau atu foi o latou fanua ma oloa, ma ua tufatufa le tau o ia mea i tagata uma, ua faatatau i le mativa o le tagata. Ua latou nonofo pea ma le loto gatasi i le malumalu i lea aso ma lea aso, ua tofitofi foi le areto i lea fale ma lea fale, ua latou aai a latou mea e ‘ai ma le fiafia ma le loto faamaoni,

GALUEGA, 3:6

Ona fai atu lea o Peteru, E leai sa‘u ario po o sa‘u auro; a o le mea ua ia te au, ou te avatu lea ia te oe, O le suafa o Iesu Keriso o le Nasareta, ina tu ai ia i luga, ina savali.

GALUEGA, 4:32-35

Ua tasi lava le loto ma le manatu o e faatuatua uma lava; ua le fai mai foi e se tasi i se isi ana mea, o lana lea; a ua tuu tele a latou mea uma. Ua molitino atu e le au aposetolo ma le mana tele i le toe tu mai o le Alii o Iesu; ua alofateleina foi i latou uma. Ua leai foi so latou e mativa; auā o i latou ua i ai fanua po o fale, ua latou faatauina, ua au mai foi le tau o mea na faatauina, ma tuu mai i le au aposetolo e pule; ua tufatufa ia te i latou taitoatasi e faatatau i le mativa o le tagata.

GALUEGA, 4:36-37

O Iose foi, ua faaigoaina e le au aposetolo o Panapa, (o lona uiga pe a faamatalaina, O le tagata faamafanafana,) o le sa Levī, o le tagata na fanau i Kuperu, sa ia te ia le fanua, ua ia faatauina, ua aumaia foi tupe o le tau, ma tuu mai i le au aposetolo e pule.

GALUEGA, 5:1-4

Ao le tasi tagata o Anania lona igoa, ma Safaira lana avā, na ia faatau atu le fanua. Ua tuu faanānā foi māna nisi mea o le tau, ua iloa foi e lana avā, ua aumaia foi nisi mea ma tuu mai i le au aposetolo e pule. A ua fai atu Peteru, Anania e, se a le mea ua faatumu ai e Satani lou loto e te pepelo ai i le Agaga Paia, ma e tuu ai ma oe nisi mea o le tau o le fanua? A o tumau e lei faatauina, e le o lou lava ea? ua uma foi ona faatauina, e lei i lau pule ea? Se a le mea ua tuu ai lenei mea i lou loto? ua e le pepelo i tagata, a o le Atua.

GALUEGA, 8:18-20

Ua vaaia foi e Simona, o le faaee o lima o aposetolo ua foai atu ai le Agaga Paia, ona au mai ai lea e ia o tupe ia te i laua, ua faapea mai, Au mai ia te au foi lena pule, ina ia maua le Agaga Paia e le tagata ou te faaee i ai o‘u lima. A ua fai atu Peteru ia te ia, Ia fano lau ario faatasi ma oe, auā ua e manatu e faatauina le mea foai fua a le Atua i tupe.

GALUEGA, 11:29

Ona filifili lea taitoatasi o le au soo, ia faatatau i mea na manuia ai, e avatu ai se alofa i le au uso o nonofo i Iutaia;

GALUEGA, 20:33-35

Na ou le manao i se ario, po o se auro, po o se ofu o se tasi. Ua outou iloa foi, sa auauna mai nei lima i mea e tatou i lo‘u tino, atoa ma e sa ia te au. Ua ou faaali atu ia te outou mea uma lava, ia faapea ona outou galulue ia fesoasoani i e ua vaivai e tatau ai, ma ia outou manatu i le afioga a le Alii o Iesu, na fetalai mai e ia, E sili le manuia o le na te foai atu, i le manuia o le na te talia mai.

ROMA, 2:21

Lenei foi, o oe lē a‘oa‘o atu i le tasi tagata, e te le a‘oa‘o ea oe ia te oe? o oe lē lauga atu. Aua le gaoi, e te gaoi ea oe?

ROMA, 12:20

O lenei, a matelaina le ua ita mai ia te oe, fafaga ia te ia; a fia inu ia avatu ia te ia e inu ai; auā o le amio faapea e faafaupue ai malala ola i luga i lona ulu.

ROMA, 13:6-9

O le mea foi lea tou te avatu ai taulaga, auā o auauna i latou a le Atua, o loo finafinau i lenei lava mea. O lenei, ia avatu i tagata uma lava a latou mea; o le taulaga i e ua tatau i ai le taulaga; o le telo i e ua tatau i ai le telo; o le mata‘u i e ua tatau i ai le mata‘u; o le faaaloalo i e ua tatau i ai le faaaloalo. Aua ne‘i ia te outou se mea e tasi a se tasi tagata; a e tau lava o le fealofani; auā ai sē alofa atu i se tasi tagata, ua atoatoa ona faia e ia o le tulafono. Auā o upu ia, Aua le mulilua, Aua le fasioti tagata, Aua le gaoi, aua le molimau pepelo, Aua le tu‘inanau; afai foi ua toe se isi poloaiga, o loo ua aofia lava i lenei upu, Ia e alofa atu i lē lua te tuaoi, ia pei o oe lava ia te oe.

I. KORINITO, 6:9-10

Tou te le iloa ea, o e amio leaga e le fai mo latou tofi le malo o le Atua? Aua ne‘i faaseseina outou; o e faitaaga, ma e ifo i tupua, ma e mulilulua, ma e tauātane, ma e faasotoma, ma e gaoi, ma e matapeapea, ma e onā, ma e agatele, ma e fao mea, e le fai mo latou tofi le malo o le Atua.

I. KORINITO, 13:3

Afai foi ou te tufatufaina a‘u mea uma e fagaina a‘i e matitiva; afai foi ou te tuuina atu lo‘u tino ina ia susunuina, a e leai so‘u alofa, e leai lava sona aoga ia te au.

I. KORINITO, 16:1-2

A o le aotelega mo le au paia, pei ona au poloai atu i ekalesia i Kalatia, ia faapea foi outou ona fai. O le aso muamua o lea vaisapati ma lea vaisapati, ia outou taitasi ma tuu ane ai ni ana mea, ia faatatau mea e teu ma lona manuia ina ne‘i faia ni aotelega pe a ou alu atu.

II KORINITO, 4:7

A ua ia te i matou lenei oa i ipu omea, ina ia i le Atua le matuā tele o le mana, a e le mai ia te i matou.

II KORINITO, 4:18

o loo matou le manatunatu i mea ua vaaia, a o mea e le vaaia; auā o mea ua vaaia e gata mai ia, a o mea e le vaaia e faavavau ia.

II KORINITO, 5:1

Auā ua matou iloa afai e lepetia lo matou fale apitaga faalelalolagi, ua ia te i matou le fale mai le Atua, o le fale e lei faia e lima, e faavavau i le lagi.

II KORINITO, 8:3-5

Auā ou te molimau, na latou loto fua i ai e tusa i a latou mea e sili foi i a latou mea. Ua matuā aioi mai ia te i matou ina ia talia e i matou le mea alofa, o le alofa fai tele lea e fesoasoani i le au paia. E le na o lea, pei ona matou faatuatua i ai, a ua muai tuuina atu i latou e i latou i le Alii, ma i matou foi i le finagalo o le Atua.

II KORINITO, 8:9

Auā ua outou iloa le alofa tunoa o lo tatou Alii o Iesu Keriso, sa tamaoaiga ia, a ua faamativaina ona o outou, ina ia faatamaoaigaina outou i lona mativa.

II KORINITO, 8:12-15

Auā afai ua i ai le loto fiafia, e talileleia lea, e tusa ma mea ua ia te ia, a e le tusa ma mea e le o ia te ia. Auā ou te le manao ina ia mapu nisi, a e lailoa outou; a e fai faatatau, ina ia fesoasoani lo outou tamaoaiga i lo latou matitiva i nei ona po, ma ia fesoasoani lo latou tamaoaiga i lo outou matitiva i se aso, ina ia fai faatatau; pei ona tusia, O le na i ai mea e tele, e leai sana mea ua toe; o le na i ai mea e itiiti, e leai se mea ua mativa ai o ia.

II KORINITO, 9:5

O le mea lea na ou manatu ai, e tatau ona ou aioi atu i le au uso lena, latou te muamua atu ia te outou, ia muai sauniuni ai la outou mea alofa, na ta‘ua mai anamua; ina ia uma ona sauni o le mea, e pei o se mea alofa lava, a e le pei o se mea na tupu i le matapeapea.

II KORINITO, 9:6-9

A o la‘u lenei e fai atu, o le ua itiiti ana saito e lulu, e itiiti foi ana e selesele mai; a o le ua tele ana e lulu, e tele foi ana e selesele mai. Ia taitoatasi ma foai e pei ona filifili i lona loto; aua ma le tiga, aua foi ma le faatauanauina; auā e alofa le Atua i le ua foai ma le loto mălie. E mafai foi e le Atua ona faafaulai ia te outou o mea alofa uma; o loo faalavaina i aso uma o mea uma ia te outou i mea uma lava, ina ia faulai ia te outou o galuega lelei uma. Pei ona tusia. Ua ia faasalalauina ana mea; ua ia avatu i e matitiva, e tumau lana amiotonu e faavavau.

II KORINITO, 9:10-13

O lenei, o le ua foai tele mai saito i le ua lulu ai, ma le mea e ‘ai e ‘ai ai, ia foai mai e ia, ma ia faateleina la outou fua, ma faatupu e ia le fua o la outou amiotonu; o loo faatamaoaigaina outou i mea uma lava, e iu ai i le matamau uma, e tupu ai le feafetai i le Atua ona o i matou. Auā o le sauniga alofa o lenei galuega, e le na ona maua mai ai e le au paia o mea na latou matitiva ai, a e faatele ai le viiga i le Atua i le tele o le faafetai; o loo vivii atu i latou i le Atua, ona o le faailoga i lenei sauniga alofa; auā ua ta‘ua mai ai lo outou gauai i le tala lelei ia Keriso, ma le matamamau o le alofa fai tele ia te i latou atoa ma tagata uma;

KALATIA, 2:10

tau lava ina ia ma manatua o e matitiva, o le mea foi lea na ou naunau i ai e fai.

KALATIA, 5:14

Auā ua atoatoa le tulafono uma lava i le upu e tasi, o lenei, Ia e alofa atu i lē lua te tuaoi, ia pei o oe lava ia te oe.

KALATIA, 6:7-10

Aua ne‘i faaseseina outou, e le ulagia le Atua auā o le mea e luluina e le tagata, o le mea lava lea e seleseleina mai ai e ia; o sē lulu i la lona tino, e selesele mai ai e ia i la le tino le mea e pala; a o sē lulu i la le Agaga, e selesele mai ai e ia i la le Agaga le ola faavavau. Aua ne‘i tatou faapalapala i le amio lelei; auā o ona po e tatau ai tatou te selesele mai ai, pe afai tatou te le faavaivai. O lenei, ia tatou agalelei, ia faatatau i mea e tutupu i lea aso ma lea aso, i tagata uma lava, a e faasili i le aiga o le faatuatua.

EFESO, 3:8

ua au mai ia te au le aupito itiiti lava i le au paia uma lenei lava alofa tunoa, ina ia ou folafola atu i nuu ese le oloa faulai o Keriso e le masuesueina lava;

EFESO, 4:28

O lē gaoi aua ne‘i toe gaoi, a e lelei ina faamalosi o ia i galuega a ona lima i mea aoga, ia maua e ia se mea e avatu i le ua mativa.

FILIPI, 2:4

Aua ne‘i taitasi ma vaavaai i ana lava mea, a ia taitasi ma vaavaai i mea a isi.

FILIPI, 3:7-8

A e peitai o mea uma sa aoga ia te au, ua ou manatu ua le aoga ia mea ona o Keriso. O lenei foi e moni lava, o lo‘u manatu ua le aoga mea uma lava ona o le silisili ese o le poto i la Keriso Iesu lo‘u Alii; ona o ia ua ou faaleaogaina mea uma, ma ou manatu o otaota lava ia mea,

FILIPI, 4:11-19

Ou te le fai atu ona o le mativa, auā ua a‘oa‘oina a‘u ia to‘a filemu lo‘u loto i mea ua ia te au. Ua ou iloa le mativa, ua ou iloa foi le mauoa, o i mea uma lava ou te i ai, ma mea uma e oo ia te au ua a‘oa‘oina ai a‘u ia ou ma‘ona, ma ou fia ‘ai, ia faulai mai mea, ma ia oge mea. Ou te mafaia mea uma lava i le faamalosi mai o Keriso ia te au. A e ui lava i lea na outou agalelei, ina ua outou alolofa mai i lo‘u puapuaga. Ua outou iloa foi, outou Filipi e, o le amataga o le tala lelei, ina ua ou alu atu nai Maketonia, e leai se ekalesia na alofa mai ai ia te au i le mataupu o le foai mai ma le talia o mea, na o outou lava. Auā foi a o i Tesalonia a‘u, na outou avatu mea na ou mativa ai, ua atu tasi, ma le atu lua foi. E le ina ua ou saili se mea alofa, a ou te saili le fua e atili ai ona ta‘uleleia ai outou. A ua ia te au mea uma, ua tele lava, ua atoa mea ia te au, ina ua maua e a‘u mai ia Epaferoti o mea mai ia te outou, o mea manogi lelei, o le taulaga e talia ma le mālie i le Atua. A o lo‘u Atua e faaatoa e ia ia te outou mea uma e matitiva ai outou, e tusa ma le faulai o lona viiga, ia Keriso Iesu.

KOLOSE, 3:2

Ia outou loto lava i mea i lugā, a e le o mea i le lalolagi;

I. TESALONIA, 5:16-18

Ia outou saga olioli pea lava. Ia tatalo e le aunoa. Ia outou faafetai i mea uma lava, auā o le finagalo lea o le Atua ia te outou, ia Keriso Iesu.

II TESALONIA, 3:10

Auā sa tatou i ai ma outou, ua matou fai atu lenei mea ia te outou, pe afai e le fia galue se tasi, aua ne‘i ‘ai foi o ia.

I. TIMOTEO, 2:9

Ia faapea foi fafine, ia latou teuteu ia i latou i ofu e onomea, ma ia le teuanoai, a ia faamatuāfafine; aua ne‘i teteu ma le lauulu fili, po o auro, po o penina, po o ofu tau tele;

I. TIMOTEO, 5:8

A e afai e le tausi e se tasi i lona aiga, afai foi e le sili ona tausi i e mau ma ia, ua faafitia e ia le faatuatua, e sili foi lona leaga i le ua le faalogo.

I. TIMOTEO, 6:6-10

A o le amio Atua ma le loto mălie, o le oloa tele lava lea. Auā tatou te lei au mai lava se mea e tasi i le lalolagi, ua mautinoa foi tatou te le mafai ona ave ese ai o se mea. Afai ua maua e i tatou o mea e aai ai ma mea e oofu ai, ia gata ai o tatou manao. A o e manao i le fia mauoa, e maua i latou i le faaosoosoga, ma le mailei, ma tu‘inanau e tele e valea ai ma leaga ai, o mea ia e goto ai tagata i le fanoga ma le malaia. Auā o le manao i tupe, o le pogai lea o mea leaga uma lava; ua mananao tele i ai nisi, ona sese ai lava lea o i latou i le upu o le faatuatua, ua tu‘ia ai ua ati i latou e i latou i puapuaga e tele.

I. TIMOTEO, 6:17

Ia e matuā fai atu i e mauoa i lenei olaga, aua ne‘i faamaualuluga i latou, aua foi le faatuatua i le oloa e faaletumau, a o le Atua soifua, o loo foai tele mai ia i tatou mea uma lava e faafiafia ai;

II TIMOTEO, 3:2

auā e avea tagata ma e alolofa i latou ia i latou, o e mananao i tupe, o e loto vii, o e faamaualuga, o e upu leaga, o e le faalogo i mātua, o e le faafetai, o e amio leaga,

TITO, 1:7

Auā e tatau lava i le epikopo ona le mata‘uleagaina o ia, auā o ia le auauna e tausi i mea a le Atua; e le finau vale, e le itagofie, e le inu tele i uaina, e le fasi tagata, e le manumanu i oloa;

EPERU, 7:1-10

Auā o lenei Mekisateko, o le tupu o Salema, o le faitaulaga a le Atua silisili ese, o le na fetaiai ma Aperaamo ina o foi mai o ia mai le fasiga o tupu, ma na faamanuia atu ia te ia; sa foai atu foi e Aperaamo ia te ia mea e sefulu a‘i o mea uma, (o le uiga muamua o lona igoa, o le tupu o le amiotonu, i le ma le tupu o Salema o le tupu o le filemu lea;) e leai sona tamā, e leai sona tinā, e leai ni ona tupuga, e leai se amataga i ona aso, po o se gataaga i lona soifua, a ua faapei o le Alo o le Atua, ua tumau o ia o le faitaulaga e faavavau. O lenei, ina manatunatu ia i le sili o lena alii, sa foaiina atu ia te ia e lea tupuga o Aperaamo o mea e sefulu a‘i mea na faoa. O i latou foi o le fanauga a Levi, o e ua fai le faiva o ositaulaga, ua poloaiina i latou i le tulafono ia fai mā latou mea e sefulu a‘i mea a le nuu, o latou uso lava ia, a o i latou foi na tutupu mai le tino o Aperaamo; a o ia e le mai ia i latou lona tupuga, na ia maua mea e sefulu a‘i mea mai ia Aperaamo, ma na faamanuia atu i le na i ai upu na folafolaina. Ua lāuiloa foi, e faamanuia le itiiti e le sili. O i lenei mea foi o loo talia mea e sefulu a‘i mea e tagata e oti; peitai o i le la mea e talia e le ua ta‘ua mai lava o loo ola ia. Afai foi e tusa ona ou faapea atu, o Levi o lē talia o mea e sefulu a‘i mea, na ia avatua mea e sefulu a‘i mea e Aperaamo; auā sa i le tino o lona tamā o ia ina o faafetaiai Mekisateko ia te ia.

EPERU, 11:24-26

O le faatuatua na le mafai ai Mose, ina ua matua o ia, ona ia ta‘ua o ia o le tama a le afafine o Farao, ua filifili e ia ia agaleagaina o ia faatasi ma tagata o le Atua e lelei ai, a e aua le ia te ia le fiafia i le agasala e vave mavae; ua manatu o ia i le upu faifai ona o Keriso o le oa lea e sili i faaputugāoa o Aikupito; auā sa faanaunau o ia i le taui.

EPERU, 13:5

Ia aunoa a outou amio ma le matapeapea; ia gata ia o outou manao i mea ua ia te outou; auā ua fetalai mai o ia, Ou te le tuua lava oe, ou te le tuulafoai lava ia te oe.

EPERU, 13:16

Aua le galo ia te outou ona agalelei ma alolofa atu; auā o taulaga faapena e fiafia ai le Atua.

IAKOPO, 1:9-11

Ia olioli le uso mativa ina ua faamaualugaina o ia; a o le mauoa ia olioli o ia ina ua faamaulaloina; auā e mavae atu ia pei o fuga o laau; auā pe a alu ae le la ma le vevela, ona mamae ai lea o le vao, ua malili foi lona fuga, ma ua faaumatia lona matagofie; e faapea foi ona mavae atu o le tagata mauoa i ona ala.

IAKOPO, 1:17

o mea lelei uma e foaifuaina mai, atoa ma mea alofa uma e atoatoa ona lelei, mai luga lava ia, e alu ifo mai le Tamā o malamalama, e le o ia te ia se mea faaletumau, po o sina liliu itiiti;

IAKOPO, 2:2-7

Auā afai e ulu atu se tagata i la outou faapotopotoga ma ni mama auro i ona lima ma le ofu pupula, a e ulu atu ai foi se tagata mativa ma le ofu leaga, ona outou faaaloalo atu lea ia te ia ua ofu i le ofu pupula, ma faapea atu i ai, Ina alāla ia oe i lenei mea lelei; a e fai atu i le tagata mativa, Ina tu ia oe iina, pe nofo ia iinei i lalo o le mea e tu ai o‘u vae; e le ua filitaa ea outou ia te outou lava, ma outou fai ma faamasino e leaga o outou manatu? O‘u uso pele e, faalogologo mai ia; e le ua filifilia ea e le Atua o e matitiva i lenei lalolagi, o tamaoaiga i le faatuatua, ua tofia foi i latou i le malo ua ia folafolaina mai i e alolofa ia te ia? Peitai outou, ua outou faaletaualoa le tagata mativa, E le ua faasaua ea o e tamaoaiga ia te outou, ma latou fetoso ia te outou i le faamasinoga? E le ua upu leaga ea i latou i le suafa lelei ua igoa a‘i outou?

IAKOPO, 2:8

Afai foi ua atoatoa ona anaana o outou i le tulafono silisili, e tusa ma le Tusi, Ia e alofa atu i lē lua te tuaoi, ia pei o oe lava ia te oe, tou te amio lelei ai;

IAKOPO, 2:14-17

O‘u uso e, se a le aoga pe a fai mai se tasi ua ia te ia le faatuatua, a e le ia te ia galuega? e mafai ea le faatuatua ona faaola ia te ia? Afai ua le ofu se uso po o se tuafafine, ua leai foi sana mea e ‘ai i lea aso ma lea aso, a fai atu so outou ia te i latou, Ina o ia outou ma le manuia, ia mafanafana, ma ia maoona, a ua le foai atu ia te i latou ni mea e tatau i le tino, se a lona aoga? E faapea foi le faatuatua, pe afai e le i ai galuega, e mate lava ia ina ua na o ia.

IAKOPO, 4:3

ua outou ole atu, a e lei maua, auā ua ole atu ma le faaletatau, ina ia faauma ai ia mea i o outou manao leaga.

IAKOPO, 4:13-15

Faauta mai ia, outou o e fai ane, O le asō po o taeao tatou te o atu ai i lea aai, po o le tasi aai, ma nonofo ai i le tausaga e tasi, ma faatau, ma maua ai oloa; a e le iloa e outou se mea e tupu a taeao. Auā pe se a lo outou ola? O le puao lava lea, ua aliali mai se itu aso itiiti, ona mou ai lea. A e tatau ona outou faapea, A finagalo i ai le Alii, tatou te ola ai, ma tatou faia lea mea ma lea mea;

IAKOPO, 5:1-3

Faauta mia ia; outou e tamaoaiga, ia outou fetagisi ma uio ona o puapuaga o le a oo mai ia te outou. Ua pala la outou oloa, ua atiatia o outou ofu i mogamoga; ua elea o outou auro ma ario; e fai foi ma molimau ia te outou o latou ele, e ‘aina ai o outou tino pei o se afi; ua outou faaputu mea i ona aso e gata ai.

IAKOPO, 5:4-5

Faauta, o le totogi o e galulue, e na faaputu le fua o outou fanua, ua taofia e outou, ua alaga ia; o le alaga foi o e na selesele saito ua faafofogaina lava e le Alii o Sapaota. Ua outou nonofo i le nuu ma le sololelei, ma le fiafia i la le tino; ua fafagaina outou e outou, faapei o manu mo le aso e fafasi ai.

I. PETERU, 1:7

O le tofotofo foi o lo outou faatuatua, e silisili ona aoga i le auro e faaumatia, e ui lava ina tofotofoina i le afi, e avea ma mea e iu i le viiga, ma le mamalu, ma le manuia pe a faaalia mai Iesu Keriso;

I. PETERU, 1:18

Auā ua outou iloa e lei togiolaina outou i mea e pala, o le ario po o le auro, nai la outou amio le aoga na tuuina mai e o outou tamā;

I. PETERU, 3:3-4

Aua ne‘i faia i le tino a latou teuga, o le fili lea o le lauulu, ma le teuteu i auro, ma le oofu i ofu; a o le tagata lilo o le loto, ia teua lea i le mea e le pala, o le loto agamalu ma le filemu, o le mea tau tele lava lea i luma o le Atua.

I. IOANE, 2:15-17

Aua tou te mananao i le lalolagi, po o mea o i ai i le lalolagi. Pe afai e manao se tasi i le lalolagi, e le o ia te ia le alofa i le Tamā. Auā o mea uma lava o i le lalolagi, o le tu‘inanau o le tino, ma le tu‘inanau o mata, ma le faalialia o lenei olaga, e le mai le Tamā ia, a e mai le lalolagi. O le a mavae atu foi le lalolagi, atoa ma lona tu‘inanau, a o lē fai le finagalo o le Atua, e tumau lea e faavavau.

I. IOANE, 3:17-18

O sē ua i ai le oa a le lalolagi nei, pe a iloa atu e ia lona uso ua mativa, a e punitia lona loto alofa ia te ia, pe faapefea ona tumau o le alofa i le Atua i lea tagata? La‘u fanau e, aua ne‘i tatou alolofa tau o le upu ma le gutu, a o le amio ma le faamaoni.

FAAALIGA, 3:16-18

o lenei, ua e faaleogalua, e te le maalili, e te le vevela foi, o le mea lea ou te luai atu ai ia te oe i lo‘u gutu Auā ua e fai mai, Ou te se mauoa, ua faatamaoaigaina a‘u, ou te le mativa foi i se mea e tasi; a ua e le iloa o oe o le malaia, ma le pagatia, ma le mativa, ma le tauaso, ma le le lavalava; ou te fai atu ai ia te oe, ia e faatau atu ia te au le auro ua faamamāina i le afi, ina ia e tamaoaiga ai; ma ofu sisina ina ia e ofu ai, ina ne‘i iloa le mā o lou le lavalavā; ma le vaimata e nini a‘i ou mata, ina ia e pupula ai.

FAAALIGA, 6:6

Na ou faalogo foi i le leo mai le va o mea ola e fa, ua faapea mai, O le tau o le koini o le saito o le tenari lea, o le tau o koini e tolu o le karite o le tenari foi lea; a e aua e te faaleaga i le suāuu ma le uaina.

FAAALIGA, 6:15-16

o tupu foi o le lalolagi, ma alii sili, ma e ua tamaoaiga, ma ta‘ita‘i o ‘au e taitoaafe, ma e ua malolosi, ma pologa uma, atoa ma tama a le eleele uma ua latou lalafi i ana ma papa o mauga; ua latou fai atu foi i mauga ma papa, Mafuli mai ia ia te i matou, ma tanumai i matou ai le silafaga a lē tietie i le nofoālii, ma le toasa o le Tamai mamoe;

FAAALIGA, 13:16-17

Ua faia foi e ia ona ia faailogaina o tagata uma, o tagata nuu atoa ma alii, o e mauoa ma e matitiva, o e sa‘oloto ma e pologa, ia faailogaina i latou i o latou lima taumatau, po o latou muaulu; ina ia le mafaia ona faatau mai pe faatau atu e se tasi, tau lava o e ua i ai le faailoga, po o le igoa o le manu feai, po o le faitau aofai o lona igoa.

FAAALIGA, 18:11-14

O faatauoa foi i le lalolagi e taufaitagi i latou ma faanoanoa ona o ia; auā e le toe faatau e se tasi a latou oloa; o le oloa auro, ma ario, ma maa tāua, ma penina, ma ie vavae, ma ie pāuli, ma le silika, ma le ie mūmū, ma laau tuina uma, ma ipu nifo elefane uma, ma ipu laau matuā tāua uma, ma le ‘apa memea, ma le uamea, ma le maremaru, ma kinamomi, ma mea manogi, ma le suāuu manogi, ma le pulu lipano, ma le uaina, ma le uu olive, ma le falaoa lelei, ma le saito, ma manu, ma mamoe, ma solofanua, ma nofoa faataavalevale, o tino foi atoa ma agaga o tagata. Ua te‘a foi ma oe o fua na e tu‘inanau i ai, ua te‘a foi ma oe mea lalelei uma ma mea pupula, e te le toe maua lava ia mea.

FAAALIGA, 18:15-17

O e faatau ia mea, o e tamaoaiga ona o ia, latou te tutū mamao ma le fefe i lona puapuaga, o loo taufaitagi ma faanoanoa, o loo faapea atu, Aue, aue le aai tele, na ofu i le ie vavae ma le pāuli, ma le mūmū, na teteu foi i auro, ma maa tāua ma penina; auā o le itu aso e tasi ua faaumatia ai le oloa ua sili ona tele. O tautai uma, atoa ma tagata uma o i vaa, ma auvaa, atoa uma ma e feoai i le vasa, ua tutū mamao i latou,

FAAALIGA, 21:6

Ua fetalai mai foi o ia ia te au, Ua uma ona fai. O a‘u le Alefa ma le Omeka, o le amataga ma le gataaga. O le ua fia inu ou te foaifuaina atu ia te ia ai le puna o le vai ola.

FAAALIGA, 22:17

Ua fetalai mai le Agaga ma le faatoanofotane, Ina sau ia; ina fai atu foi ia o lē faalogo, Ina sau ia; o lē fia inu, ina sau ia, atoa ma lē manao i ai, ina ave fua ia le vai o le ola.

Samoan - Sāmoa - SM

SMOV - O Le Tusi Paia - 1887

Public Domain
https://find.bible/bibles/SMOOLD/
Languages are made available to you by www.ipedge.net